ciopli

Romanian

Etymology

Uncertain, possibly borrowed from Bulgarian чопля (čoplja). Compare Serbo-Croatian čopliti.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a ciopli (third-person singular present cioplește, past participle cioplit) 4th conj.

1. to chip
2. to chisel, cut even
3. to polish, smooth, refine

Conjugation

    conjugation of ciopli (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a ciopli
gerund			cioplind
past participle			cioplit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	cioplesc	cioplești	cioplește	cioplim	ciopliți	cioplesc
	imperfect	ciopleam	ciopleai	cioplea	ciopleam	ciopleați	ciopleau
	simple perfect	cioplii	ciopliși	ciopli	cioplirăm	cioplirăți	ciopliră
	pluperfect	cioplisem	ciopliseși	cioplise	ciopliserăm	ciopliserăți	ciopliseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să cioplesc	să cioplești	să cioplească	să cioplim	să ciopliți	să cioplească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		cioplește			ciopliți
	negative		nu ciopli			nu ciopliți

Derived terms

• cioplit
• necioplit