apune

Romanian

Etymology

Inherited from Latin appōnere, present active infinitive of appōnō.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a apune (third-person singular present apune, past participle apus) 3rd conj.

1. to fade, decline
2. (of a heavenly body) to set

   Synonym: scăpăta

3. (figuratively) to die

Conjugation

    conjugation of apune (third conjugation, past participle in -s)

infinitive			a apune
gerund			apunând
past participle			apus
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	apun	apui	apune	apunem	apuneți	apun
	imperfect	apuneam	apuneai	apunea	apuneam	apuneați	apuneau
	simple perfect	apusei	apuseși	apuse	apuserăm	apuserăți	apuseră
	pluperfect	apusesem	apuseseși	apusese	apuseserăm	apuseserăți	apuseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să apun	să apui	să apună	să apunem	să apuneți	să apună
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		apune			apuneți
	negative		nu apune			nu apuneți

Antonyms

• răsări

Derived terms

• apunere
• apus

Related terms

• pune