asurzi

Romanian

Alternative forms

• surzi

Etymology

From a Vulgar Latin root *assurdīre, itself either from Latin surdus or obsurdescere, present active infinitive of obsurdēscō. Compare Aromanian asurdzãscu, asurdzãri, Italian assordire, French assourdir. Cf. also Portuguese ensurdecer, Spanish ensordecer.

Pronunciation

• IPA^(key): [ˌa.surˈzi]

Verb

a asurzi (third-person singular present asurzește, past participle asurzit) 4th conj.

1. (transitive) to deafen
2. (intransitive) to become deaf

Conjugation

    conjugation of asurzi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a asurzi
gerund			asurzind
past participle			asurzit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	asurzesc	asurzești	asurzește	asurzim	asurziți	asurzesc
	imperfect	asurzeam	asurzeai	asurzea	asurzeam	asurzeați	asurzeau
	simple perfect	asurzii	asurziși	asurzi	asurzirăm	asurzirăți	asurziră
	pluperfect	asurzisem	asurziseși	asurzise	asurziserăm	asurziserăți	asurziseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să asurzesc	să asurzești	să asurzească	să asurzim	să asurziți	să asurzească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		asurzește			asurziți
	negative		nu asurzi			nu asurziți

Derived terms

• asurzit
• asurzire
• asurzibil
• asurzitor

Related terms

• surd

See also

• amuți