licări

Romanian

Alternative forms

• licuri, licura

Etymology

From a substratum word. It is unknown exactly from which source, but it is ultimately from Proto-Indo-European *leuk- (“light”). Another theory derives it from lucoare through an intermediate *lucuri, or from Vulgar Latin root *liculire, or it may be tied to Latin lucere. A less likely source is Vulgar Latin root *liquorare, from liquere. Cf. Aromanian licuredz (variant licãrescu).

Verb

a licări (third-person singular present licărește, past participle licărit) 4th conj.

1. to gleam; to sparkle

Conjugation

    conjugation of licări (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a licări
gerund			licărind
past participle			licărit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	licăresc	licărești	licărește	licărim	licăriți	licăresc
	imperfect	licăream	licăreai	licărea	licăream	licăreați	licăreau
	simple perfect	licării	licăriși	licări	licărirăm	licărirăți	licăriră
	pluperfect	licărisem	licăriseși	licărise	licăriserăm	licăriserăți	licăriseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să licăresc	să licărești	să licărească	să licărim	să licăriți	să licărească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		licărește			licăriți
	negative		nu licări			nu licăriți

Related terms

• licurici

See also

• scânteia, luci