Éditions Gallimard
StatusGroupe d'édition
Fondată în1911
Fondator(i)Gaston Gallimard, André Gide, Jean Schlumberger
SediuParis
Prezență online
http://www.gallimard.fr/ Gallimard.fr

Éditions Gallimard este cel mai important grup de editură francez. Are sediul în Paris, rue Sébastien-Bottin 5 în 7. Arrondissement.

Denumită până în 1919 Éditions de la Nouvelle Revue française și până în 1961 Librairie Gallimard, formează un grup de editură francez. Casa de editură a fost fondată de Gaston Gallimard în 1911. Grupul Gallimard este în momentul de față condus de Antoine Gallimard[1]. Considerată drept una dintre cele mai importante și mai influente case de editură în Franța, îndeosebi pentru literatura secolului al XX-lea și contemporană, Gallimard poseda în 2011 un catalog constituit din 36 de Premii Goncourt, 36 de scriitori care au primit Premiul Nobel pentru Literatură și 10 scriitori recompensați cu Premiul Pulitzer.[2]

Instituția a fost fondat în 1911 de către Gaston Gallimard, care, împreună cu André Gide si Jean Schlumberger a avut ideea de a anexa unei edituri, revista, pe atunci deja de trei ani, Nouvelle Revue Française. Primele trei cărți – L’Otage de Paul Claudel, Isabelle de André Gide și La Mère et l’enfant de Charles-Louis Philippe - au apărut în iunie 1911, numele editorului Les Éditions de la Nouvelle Revue Française (NRF).[3] De aici derivă logo-ul stilizat nrf, care poate fi încă găsite astăzi pe multe titluri ale editurii.

După al doilea război mondial, a fost fondată de către Marcel Duhamel în editura Gallimard, Série noire, o serie franceză de romane polițiste de origine americană, așa-numitul "thriller". Acest gen independent, francez a fost în mare măsură responsabil pentru dezvoltarea rapidă a Roman noir („Roman negru”) în Franța. [4]

Din anul 1992, Éditions Gallimard aparține de Holding Groupe Madrigall. Societate de care, în 2015, alături de Gallimard, aparțineau de asemenea Flammarion și alte case de edituri.

Astăzi, este condusă de nepotul fondatorului, Antoine Gallimard. Numai în anul 2003, a fost publicate 1418 de titluri. În total, programul de publicare curent cuprinde aproximativ 17000 de titluri cu aproximativ 7000 de autori: Marcel Proust, André Gide, Milan Kundera, Georges Simenon, Saint-John Perse, Antonin Artaud, Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus, Louis-Ferdinand Céline, Jean Genet, René Char, Louis Aragon, Pierre Klossowski, Élisabeth Gille, André Malraux, Léo Malet, Philippe Djian, Jean-Claude Izzo, Antoine de Saint-Exupéry, Raymond Queneau, Marguerite Yourcenar, Eugène Ionesco, Georges Schehadé, Nathalie Sarraute, Marguerite Duras, Jean-Patrick Manchette, Pascal Quignard, Michel Tournier, Patrick Modiano, Jean-Marie Gustave Le Clézio, Lydie Salvayre und Édouard Glissant. Compania a realizat în anul 2003, cu 1000 de angajati vanzări de 226 de milioane de euro. În anul 2011, a fost organizată la Biblioteca Națională a Franței o expoziție cu istoricul editurii, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la înființare.[5]

Subdiviziuni

modificare

Case editoriale

modificare

Vânzare și distribuție

modificare
  • L’Arbalète/Gallimard
  • L’Arpenteur
  • L’Aube des peuples
  • La Bibliothèque de la Pléiade
  • Bibliothèque des histoires
  • La Bibliothèque Gallimard
  • Bibliothèque des idées
  • Bibliothèque des sciences humaines
  • La Blanche
  • Le Cabinet des Lettrés
  • Les Cahiers de la Nrf
  • Le Chemin
  • Connaissance de l’inconscient
  • Continents noirs
  • Le Débat
  • Découvertes Gallimard (Ausgliederung von François Masperos Verlagshaus)
  • Du Monde entier
  • Folio
  • Folio essais
  • Folio histoire
  • Folio actuel
  • Folio bilingue
  • Folio théâtre
  • Folio plus
  • Foliothèque
  • Folio classique
  • Folio policier
  • Folio SF
  • Folio documents
  • Folio 2 €
  • Folioplus classiques
  • Haute enfance
  • L’Imaginaire
  • L'Infini
  • Joëlle Losfeld
  • Livres d’art
  • NRF Biographies
  • NRF Essais
  • La Noire
  • Poésie/Gallimard
  • Le Promeneur
  • Quarto
  • Série noire
  • Le Temps des images
  • L’Univers des formes
  • L’Un et l’autre
  1. ^ Pascal Fouché et al., « Dictionnaire encyclopédique du Livre en deux volumes », éditions du Cercle de la Librairie, 2005, t.2, p.251 ISBN: 2-7654-0911-0.
  2. ^ Gallimard, une histoire si française[nefuncțională] în Les Échos din 4 martie 2011, p.8.
  3. ^ Eléonore Sulser: Paul Gallimard, le génie oublié de la dynastie. Articol apărut în Le Temps, 25 iunie 2011 [1][nefuncțională]
  4. ^ série noire, Emmanuelle Papazian, Brève histoire de la Série Noire, în: La République des Lettres, 30 iulie 2010, Arhivat în , la www.republique-des-lettres.fr Error: unknown archive URL 10 mai 2013.
  5. ^ Ausstellung 100 Jahre Gallimard, Helmut Mayer in der FAZ, 29 martie 2011, ultima dată 12 octombrie 2014.

Bibliografie

modificare
  • Pierre Assouline, Gaston Gallimard – Un demi-siècle d’édition française, Balland, 1984
  • Auguste Anglès. André Gide et le premier groupe de la NRF, 3 vol., Gallimard, 1978-1986
  • Olivier Bessard-Banquy. « L’imprimerie selon Gaston Gallimard. L’art du livre dans les premiers temps de la NRF », dans Revue française d’histoire du livre, n° 132, nouvelle série, 2011
  • Bibliographie des Éditions de la Nouvelle Revue française, Librairie Henri Vignes & Éditions des Cendres, 2011
  • La Bibliothèque de la Pléiade. Travail éditorial et valeur littéraire, sous la dir. de Joëlle Glaize et Philippe Roussin, Édition des archives contemporaines, 2009
  • Anna Boschetti, Sartre et Les Temps Modernes, Éditions de Minuit, 1985
  • Laurence Brisset. La NRF de Paulhan, Gallimard, 2003
  • Olivier Cariguel. Panorama des revues littéraires sous l’Occupation (juillet 1940-août 1944) , IMEC, 2007
  • Alban Cerisier. Une histoire de La NRF, Gallimard, 2009
  • Alban Cerisier, Gallimard : Un éditeur à l'œuvre, Découvertes Gallimard, 2011 ISBN: 978-2-07-044169-3
  • Alban Cerisier, Jacques Desse, De la jeunesse chez Gallimard, Gallimard/Chez les libraires associés, 2007
  • Alban Cerisier, Jean-Etienne Huret. Le Club du Meilleur Livre (1952-1963), Librairie J.-E. Huret, 2007
  • Michel Deguy. Le Comité : confessions d’un lecteur de grande maison, Seyssel, Champ Vallon, 1988
  • Dictionnaire encyclopédique du Livre, Éditions du Cercle de la Libraire, 3 vol., 2002-2011
  • François Dosse. Pierre Nora, homo historicus, Perrin, 2011
  • Pierre Drieu la Rochelle. Journal (1939-1945) , Gallimard, 1992
  • Marcel Duhamel. Raconte pas ta vie, Mercure de France, 1973
  • L’Édition française depuis 1945, sous la dir. de Pascal Fouché, Éditions du Cercle de la librairie, 1998
  • Pascal Fouché, L’Édition française sous l’Occupation, 2 vol., Bibliothèque de littérature française contemporaine de l’université Paris 7, 1987
  • Pierre Hebey, La NRF des années sombres, Gallimard, 1992
  • Histoire de l’édition française, sous la dir. de Roger Chartier et Henri-Jean Martin, T. IV, Fayard-Cercle de la librairie, 1991
  • Histoire de la librairie française, sous la dir. de Frédérique Leblanc et Patricia Sorel, Cercle de la librairie, 2008
  • Jean Lacouture. Une adolescence du siècle. Jacques Rivière et la NRF, Le Seuil, 1994
  • Massin et le livre. La typographie en jeu, Ensad/Archibooks, 2007
  • Pierre Nora. Historien public, Gallimard, 2011
  • Jean Paulhan. Lettre aux directeurs de la Résistance, Éditions de Minuit, 1951
  • Robert Paxton, Olivier Corpet, Claire Paulhan, Archives de la vie littéraire sous l’Occupation, IMEC, 2009
  • Gisèle Sapiro, La Guerre des écrivains, 1940-1953, Fayard, 1999
  • André Schiffrin, Aller-Retours, Liana Levi, 2007
  • Nathalie Sibert, « Gallimard, une histoire si française », Les Échos, 4 mars 2011
  • Éric Vigne. Le Livre et l’éditeur, Klincksieck, 2008

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Éditions Gallimard