Mihai Cantacuzino: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Afil (discuție | contribuții) Fără descriere a modificării |
m Adăugare referință în campania #1lib1ref |
||
| (Nu s-au afișat 40 de versiuni intermediare efectuate de alți 16 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Infocaseta Biografie}} |
|||
'''Mihail Cantacuzino''' (1640 - 1716) a fost fiul marelui [[postelnic]] [[Constanin Cantacuzino]]. Mihail Cantacuzino a fost [[mare stolnic]] şi [[spătar]] al Munteniei la sfărşitul secolului XVII, fondatorul [[Mănăstirea Sinaia|Mănăstirii Sinaia]] după un pelerinaj în Palestina şi peninsula Sinai. <ref>Familia Cantacuzino [http://www.ghyka.com/Familles/Cantacuzino/Canta_03.pdf]</ref> |
|||
'''Mihai Cantacuzino''' (cunoscut în [[istoriografia română]] drept '''spătarul Mihai Cantacuzino'''; n. [[1640]] – d. [[1716]]) a fost unul dintre cei șase fii ai marelui [[postelnic]] [[Constantin Cantacuzino (postelnic)|Constantin Cantacuzino]]. Mihai Cantacuzino a fost mare [[stolnic]] și [[Spătar (funcție)|spătar]] al [[Țara Românească|Țării Românești]] la sfârșitul [[secolul al XVII-lea|secolului al XVII-lea]]. |
|||
</referinţe> |
|||
Împreună cu fratele său stolnicul [[Constantin Cantacuzino (stolnic)|Constantin Cantacuzino]], Mihai a jucat un rol important în alegerea lui [[Constantin Brâncoveanu]] în domnie. Cei doi au exercitat o influență importantă asupra politicii lui Brâncoveanu, până când fricțiuni între cele două familii au declanșat o ruptură, în 1707. Mihai a fost înlăturat din funcția de mare spătar, pentru ca aceasta să fie încredințată ulterior totuși unui Cantacuzin. |
|||
Domnia lui [[Ștefan Cantacuzino]], nepotul de frate al lui Mihai, a reprezentat doar o scurtă revenire a [[Familia Cantacuzino|familiei Cantacuzino]], episod care s-a terminat prin execuția domnului, a tatălui său (stolnicul Constantin) și a lui Mihai Cantacuzino. Spătarul Mihai Cantacuzino a lăsat în urmă un număr de ctitorii remarcabile, printre care [[Mănăstirea Sinaia]], [[Mănăstirea Colțea]] și [[Biserica Fundenii Doamnei]]. |
|||
== Biografie == |
|||
[[he:מיכאיל קנטקוזינו]] |
|||
Este [[ctitor]]ul [[Mănăstirea Sinaia|Mănăstirii Sinaia]]<ref>{{Citat carte|nume=Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela|an=2021|titlu=Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic|pagină=103|editură=Darkoprint, Ploiești}}</ref>, după un pelerinaj în [[Palestina]] și în [[peninsula Sinai]].<ref>Familia Cantacuzino [http://www.ghyka.com/Familles/Cantacuzino/Canta_03.pdf]</ref> În ziarul Tribuna Poporului, anul VII, nr 99, 17 iunie 1903, ce apărea la Arad, se publica următoarea informație:<ref>[http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/tribunapoporului/1903/BCUCLUJ_FP_P2514_1903_007_0099.pdf Ziarul Tribuna Poporului, anul VII, nr 99, 17 iunie 1903]</ref> |
|||
Mănăstirea Sinaia este zidită la 1695 de marele Spătar Mihai Cantacuzino, fiul postelnicului Constantin, și numită de Dositei, Patriarchul Erusalimulul și mănăstirea Buceagul. Numirea de Sinaia a dat-o mănăstirei, spătarul Cantacuzino, după-cum se vede din actul de fondațiune : |
|||
:„''Am zidit din temelie și am înălțat un schițișor, numindu-se Sinaia, după asemănarea Sinaiei cei mari și după-cum arată și Patriarchul Țarigradului Gavriil (1702), pe care Sinaia au numit-o bine făcând, îndemnându-se de multă dragoste și cucernicie ce avea către sfântul și de Dumnezeu umblatul muntele Sinaiei.''” |
|||
Pe [[Pisanie|pisania]] montată pe [[Turnul Colței]], era înscris numele ctitorului Mihai Cantacuzino:<ref>[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/turnul-coltei-o-obsesie-de-emanuel-badescu-8449146/ Emanuel Bădescu: Turnul Colței, o obsesie]</ref> |
|||
:„''Această înconjurare de zid, cu toată coprinderea din temelie, s-au zidit de dumnealui jupân Mihai Spătarul Cantacuzino, carele fiind coprins de dumnezeiască râvnă, toate acestea foarte înfrumusețate a făcut precum se vede, pentru mărirea și slava iui Dumnezeu și pentru veșnica pomenire a dumnealui și a tot neamul dumnealui și s-au săvârșit în zilele luminatului Domn a toată Țara Românească, Io [[Ștefan Cantacuzino|Ștefan Vodă Cantacuzino]], fiind Arhiereu - Mitropolit prea sfințitul părinte [[Antim Ivireanul|Antim]] în anul 1715.''” |
|||
<div style="text-align:center"><gallery> |
|||
Fișier:Statuia spatarului Mihai Cantacuzino-Bucuresti, Coltea - sculptor Karl Storck.jpg|[[Statuia spătarului Mihai Cantacuzino|Statuia spătarului]], opera lui [[Karl Storck]], 1869, marmură de Carara, Bd. Brătianu I.C. nr. 1, sect. 3, în curtea [[Spitalul Colțea|Spitalului Colțea]], București, cod LMI 41D0022 |
|||
Fișier:Spatarul Mihai Cantacuzino – bust Slanic-Prahova.JPG|Bust ridicat la [[Slănic]] cu următorul text pe placa explicativă: <br>''Spătarul Mihai Cantacuzino 1650-1715. |
|||
Fișier:1860-70 - Aman - Portretul Mariei sotia marelui spătar Mihail Cantacuzino.jpg|Maria, soția sa, portret de [[Theodor Aman]] |
|||
</gallery></div> |
|||
==Note== |
|||
<references /> |
|||
== Vezi și == |
|||
*[[Statuia spătarului Mihai Cantacuzino]] |
|||
{{DEFAULTSORT:Cantacuzino, Mihai}} |
|||
[[Categorie:Nașteri în 1640]] |
|||
[[Categorie:Decese în 1716]] |
|||
[[Categorie:Familia Cantacuzino|Mihail Cantacuzino]] |
|||
[[Categorie:Boieri din Țara Românească]] |
|||
[[Categorie:Ctitori de edificii religioase]] |
|||
[[Categorie:Ctitori de biserici români]] |
|||
Versiunea curentă din 18 ianuarie 2024 22:19
| Mihail Cantacuzino (spătar) | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1640  |
| Decedat | 1716 (76 de ani) |
| Părinți | Constantin Cantacuzino (postelnic)[1] Elina Cantacuzino[1] |
| Copii | Elena 'Ilinca' Cantacuzino[*][1] noble Elisabeta Safta Cantacuzina[*][1] |
| Ocupație | Spătar (dregător) |
Modifică date / text  | |
Mihai Cantacuzino (cunoscut în istoriografia română drept spătarul Mihai Cantacuzino; n. 1640 – d. 1716) a fost unul dintre cei șase fii ai marelui postelnic Constantin Cantacuzino. Mihai Cantacuzino a fost mare stolnic și spătar al Țării Românești la sfârșitul secolului al XVII-lea.
Împreună cu fratele său stolnicul Constantin Cantacuzino, Mihai a jucat un rol important în alegerea lui Constantin Brâncoveanu în domnie. Cei doi au exercitat o influență importantă asupra politicii lui Brâncoveanu, până când fricțiuni între cele două familii au declanșat o ruptură, în 1707. Mihai a fost înlăturat din funcția de mare spătar, pentru ca aceasta să fie încredințată ulterior totuși unui Cantacuzin.
Domnia lui Ștefan Cantacuzino, nepotul de frate al lui Mihai, a reprezentat doar o scurtă revenire a familiei Cantacuzino, episod care s-a terminat prin execuția domnului, a tatălui său (stolnicul Constantin) și a lui Mihai Cantacuzino. Spătarul Mihai Cantacuzino a lăsat în urmă un număr de ctitorii remarcabile, printre care Mănăstirea Sinaia, Mănăstirea Colțea și Biserica Fundenii Doamnei.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Este ctitorul Mănăstirii Sinaia[2], după un pelerinaj în Palestina și în peninsula Sinai.[3] În ziarul Tribuna Poporului, anul VII, nr 99, 17 iunie 1903, ce apărea la Arad, se publica următoarea informație:[4]
Mănăstirea Sinaia este zidită la 1695 de marele Spătar Mihai Cantacuzino, fiul postelnicului Constantin, și numită de Dositei, Patriarchul Erusalimulul și mănăstirea Buceagul. Numirea de Sinaia a dat-o mănăstirei, spătarul Cantacuzino, după-cum se vede din actul de fondațiune :
- „Am zidit din temelie și am înălțat un schițișor, numindu-se Sinaia, după asemănarea Sinaiei cei mari și după-cum arată și Patriarchul Țarigradului Gavriil (1702), pe care Sinaia au numit-o bine făcând, îndemnându-se de multă dragoste și cucernicie ce avea către sfântul și de Dumnezeu umblatul muntele Sinaiei.”
Pe pisania montată pe Turnul Colței, era înscris numele ctitorului Mihai Cantacuzino:[5]
- „Această înconjurare de zid, cu toată coprinderea din temelie, s-au zidit de dumnealui jupân Mihai Spătarul Cantacuzino, carele fiind coprins de dumnezeiască râvnă, toate acestea foarte înfrumusețate a făcut precum se vede, pentru mărirea și slava iui Dumnezeu și pentru veșnica pomenire a dumnealui și a tot neamul dumnealui și s-au săvârșit în zilele luminatului Domn a toată Țara Românească, Io Ștefan Vodă Cantacuzino, fiind Arhiereu - Mitropolit prea sfințitul părinte Antim în anul 1715.”
-
Statuia spătarului, opera lui Karl Storck, 1869, marmură de Carara, Bd. Brătianu I.C. nr. 1, sect. 3, în curtea Spitalului Colțea, București, cod LMI 41D0022 -
Bust ridicat la Slănic cu următorul text pe placa explicativă:
Spătarul Mihai Cantacuzino 1650-1715. -
Maria, soția sa, portret de Theodor Aman
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d Genealogics
- ^ Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela (). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic. Darkoprint, Ploiești. p. 103.
- ^ Familia Cantacuzino [1]
- ^ Ziarul Tribuna Poporului, anul VII, nr 99, 17 iunie 1903
- ^ Emanuel Bădescu: Turnul Colței, o obsesie