Verpa bohemica (burete): Diferență între versiuni

Verpa bohemica
	Ciuciulete de plop
Clasificare științifică
Domeniu:	Eucariote
Regn:	Fungi
Diviziune:	Ascomycota
Clasă:	Ascomycetes
Ordin:	Pezizales
Familie:	Morchellaceae
Gen:	Verpa
Specie:	V. bohemica
Nume binomial
	Verpa bohemica; (Krombh.) J.Schröt. (1893)
Sinonime
	Morchella bohemica Krombh. (1828); Ptychoverpa bohemica (Krombh.) Boud. (1907);
	Modifică text

Navighează interactiv prin istoric

← Diferența anterioară

Conținut șters Conținut adăugat

VizualWikitext

Aliniat

Versiunea curentă din 14 martie 2024 12:33

Verpa bohemica sin. Ptychoverpa bohemica cu numele tradițional ciuciulete de plop,^[2] este o specie de ciupercă comestibilă din încrengătura Ascomycota în familia Morchellaceae si de genul Verpa, fiind una dintre speciile care sunt cunoscute informal ca zbârciogi falși.^[3] Ciuperca are o culoare galben-pală spre maro și pălăria sa are formă de clopot și conține o suprafață zbârcită și striată (asemănătoare sinuozităților cerebrale), având un diametru de 1,5 până la 2 cm și 6 până la 14 cm pe lungime.^[4] Centrul pălăriei se unește cu centrul piciorului, iar pălăria colorată cade peste piciorul liber.^[2] Dimensiunile pălăriei variază de la 12 cm lungime la 1 până la 2,5 cm în grosime. Din punct de vedere microscopic, ciuperca se deosebește prin sporii săi mari, tipic între 60–80 și 15–18 µm și prin prezența a numai doi spori pe ască și foarte rar patru spori.^[4]

Ciuperca este fiabil deosebită de alți zbârciogi datorită prinderii pălăriei de picior: V. bohemica are o pălărie care atârnă complet liber față de picior. Deși considerată pe larg comestibilă, consumarea acestei ciuperci nu este recomandată din cauza raportării unor otrăviri în cazul unor persoane.^[5] Simptomele otrăvirii includ disconfort gastrointestinal și lipsa coordonării musculare. V. bohemica se găsește în zonele nordice ale Americii de Nord, Europei și Asiei. Ea crește în solul acoperit de frunze moarte, în aprilie și mai, înainte de apariția „zbârciogilor adevărați” (genul Morchella).^[2] Termenul Ptychoverpa bohemica este adesea folosit de către micologii europeni.

Taxonomie, denumire

Specia a fost descrisă pentru prima dată de către în literatura științifică de către fizicianul și micologul ceh Julius Vincenz von Krombholz în 1828, sub denumirea de Morchella bohemica.^[6] Naturalistul german Joseph Schröter a transferat specia genului Verpa în 1893.^[7] Ptychoverpa bohemica este un sinonim biologic publicat pentru prima oară de francezul Jean Louis Émile Boudier în tratatul său din anul 1907 despre Discomycetele din Europa;^[8] numele a fost folosit ocazional, în special în publicațiile europene.^[9] Boudier credea că ascosporii largi și curbați și parafizele rare și scurte erau suficient de distincte pentru a se obține un nou gen, care să conțină specii singure.^[8]^[10] Ptychoverpa a fost de asemenea clasificată biologic ca secțiune a genului Verpa.^[11] Această secțiune este caracterizată de prezența unor creste groase de pe pălărie, care pot fi simple sau bifurcate.^[12]

Epitetul specific bohemica se referă la Boemia (acum parte a Republicii Cehe),^[13] de unde Krombholz a cules original specia prima dată.^[6] Ciuperca este cunoscută în comun ca „zbârciog timpuriu”,^[14] sau „zbârciog fals”.^[15] Ptychoverpa este derivat din cuvântul grecesc antic ptyx (genitivul de la ptychos), însemnând „cută”, „strat” sau „placă”.^[16]

Descriere

Picioarele ciupercilor tinere sunt pline inițial cu un țesut ușor, asemănător bumbacului.

Pălăria acestei ciuperci (cunoscut tehnic ca apoteciu)^[17] măsoară 2 până la 4 cm în diametru pe 2 până la 5 cm în lungime, având o formă conică, de clopot. Ea este pliată în creste longitudinale care adesea se leagă între ele (prin anastomoză) într-o rețea de tubului. Pălăria este atașată piciorului doar la vârf—atârnând de la vârful acestuia—și variază în culoare de la galben fad-maroniu spre roșu-maroniu; partea inferioară a pălăriei este pală. Piciorul este lung, fragil de la 6 la 12 cm pe 1 spre 2,5 cm în grosime,^[4] colorat albicios și se țuguiază în sus astfel că este mai gros la bază și mai subțire la vârf.^[18] Deși piciorul este inițial vag umplut cu o hifă bumbăcoasă, acesta devine gol spre maturitate; per ansamblu, ciuperca oarecum fragilă.^[19] Depozitul de spori este de culoare galbenă, iar carnea este albă.^[20]

În raport cu alte tipuri de ciuperci, sporii speciei V. bohemica sunt gigantici, măsurând de obicei 60–80 pe 15–18 µm. Ei sunt eliptici, netezi, câteodată curbați, și aspectul lor este între cristalin (translucid) și galben.^[18] Sporii, a căror număr este de doi (mai rar trei) ^[21] per ască, sunt caracteristici strict acestei specii.^[14] Ascele netede și eliptice măsoară 275–350 µm lungime pe 16–23 µm lățime.^[22] Micologul englez-canadian Arthur Henry Reginald Buller a determinat faptul că ascele sunt heliotropice—se îndoaie în contact cu lumina. Astfel cum el nota, „Am tăiat transversal prin lamelele sale, am examinat aceste secțiuni sub microscop și imediat am înțeles că în toate găurile și adânciturile himenale, ascele erau curbate spre exterior, așadar operculul lor ar putea putea să fi văzut cele mai puternice raze de lumină la care capătul ascelor a fost supus în locurile în care corpurile ciupercilor s-au dezvoltat.” ^[23] Acest răspuns la stimulul luminii este semnificativ deoarece el permite unei lamele cu spori să se umple și apoi să își descarce ascele spre părțile libere, astfel crescând șansele ca sporii să fie transportați de vânt.^[23] Parafiza este subțire și fusiformă, cu diametrul de 7–8 µm la vârfuri.^[24]

Comestibilitate

Comestabilitatea acestei specii de ciuperci este contestabilă; deși Verpa bohemica este mâncată de unii, consumarea cantităților mari de o dată, sau de-a lungul mai multor zile la rând, a fost raportată că a cauzat otrăvire la unii indivizi sensibili.^[5] Printre simptome se numără și disconfortul gastrointestinal precum și pierderea controlului muscular, similare celor raportate la unii oameni după consumarea speciei de zbârciog Gyromitra esculenta.^[21] Toxina responsabilă din G. esculenta este giromitrinul; este susceptibil ca V. bohemica să fie abilă să sintetizeze mici cantități din această toxină.^[25] Consumul excesiv a produs în unele cazuri chiar și comă.^[26] Cei care își doresc să consume acestă specie sunt sfătuiți să le opărească cu cantități abundente de apă (strecurând apa înainte de consum),^[27] să usuce ciupercile înainte de consumarea lor,^[28] sau, dacă mănâncă specia pentru prima dată, să consume doar porții mici pentru testarea toleranței corpului.^[14] Unii susținători mănâncă doar pălăriile și aruncă picioarele.^[29] Opiniile referitoare la gustul ciupercii diferă, variind de la „puternic dar nu la fel cu cel al zbârciogilor adevărați”,^[30] la „plăcut”,^[20] sau „nespecific”.^[9]

Specii similare

Printre speciile asemănătoare se numără Morchella semilibera (stânga) și Verpa conica (dreapta).

Cea mai apropiată specie înrudită, Verpa conica, are tipic o pălărie netedă, deși specimenele cu pălăria zbârcită sunt cunoscute. V. conica poate fi diferențiată microscopic datorită ascelor ce conțin opt spori.^[30] Răspândirea speciei înrudite în partea Nord-Americană merge mai mult spre sud decât cea a speciei V. bohemica.^[22] Un alt grup similar de specii sunt zbârciogii „fără jumătate”, Morchella semilibera și alte specii, care au o pălărie în formă de fagure care este atașată piciorului la aproximativ jumătate din lungimea sa, și cu crestele mai negre ca adânciturile. Suplimentar, piciorul secționat pe lungime al speciei M. semilibera pare ca fiind gol, în timp ce V. bohemica are de obicei mănunchiuri asemănătoare bumbacului în picior,^[9] iar M. semilibera are perforații verticale spre bază, în timp ce V. bohemica nu le are. Verpa bohemica poate fi fiabil diferențiată de alte specii similare datorită sporilor săi mari.^[31]

Ecologie, habitat și răspândire

Corpul speciei V. bohemica crește singur sau dispersat pe suprafața solului înaintea perioadei de apariție a zbârciogilor, dar și de-a lungul perioadei creșterii lor.^[9] Este de obicei găsită de-a lungul malurilor râurilor, lângă specimene de Populus sect. Aegiros, sălcii și de plopi tremurători, adesea acoperită de plante în descompunere.^[15] Ciuperca preferă să crească în zonele umede cu lumină suficientă.^[32] Temperatura minimă de creștere a speciei este de 3 °C, cea optimă de 22 °C, iar temperatura maximă este de 30 °C.^[33] Analiza izotopilor de carbon și azot au arătat faptul că Verpa bohemica este saprofită, adică are capacitatea de a-și atrage nutrimenții din materia organică în descompunere.^[34] S-a propus ipoteza că, totuși, ciuperca este micoriză cel puțin de-a lungul ciclului său de viață.^[35] Ciuperca are o largă răspândire în partea nordică a Americii de Nord;^[9] răspândirea sa tinde să se mute și în sud până la Marile Lacuri din Statele Unite și până în sudul Californiei de Nord de pe coasta de vest.^[22] În Europa, ciuperca este larg răspândită și a fost colectată din Austria,^[36] Republica Cehă,^[37] Danemarca,^[36] Finlanda,^[38] Germania,^[39] Norvegia,^[40] Polonia,^[41] România,^[2] Rusia,^[42] Slovenia,^[36] Spania,^[36] Suedia^[43] și Ucraina.^[44] În Asia, a fost înregistrată chiar și în India^[45] și în Turcia.^[46]

Un studiu realizat în zece ani despre distribuirea, timpul creșterii și a habitatului zbârciogilor și a zbârciogilor falși din statul Iowa a arătat faptul că zbârciogii falși timpurii sunt primii zbârciogi care cresc primăvara, apărând imediat ce frunzele copacilor cu frunze căzătoare încep să crească. Următorii sunt specimenele de Morchella angusticeps, apoi zbârciogul alb Morchella esculenta iar la sfârșit Morchella crassipes.^[47] Picioarele ciupercilor deservesc ca și zonă de împerechere pentru unele specii de muște, printre care se numără și Porricondyla media, Pegomya geniculata și Trichocera annulata.^[48]

Note

^ „Verpa bohemica (Krombh.) J. Schröt. 1893”. MycoBank. International Mycological Association. Accesat în 27 decembrie 2010.
^ ^a ^b ^c ^d Hașa, Gligor (2011), Ciupercile de la A la Z și 90 de rețete culinare cu ciuperci, Editura Virtual, ISBN 978-606-599-852-0, arhivat din original la 10 septembrie 2017, accesat în 1 martie 2013, Verpa bohemica, numită și ciuciuletele de plop este cunoscută în comun de asemenea ca zbârciog boem, zbârciog timpuriu sau zbârciog fals
^ ro Diferența dintre Morchella esculenta și "Verpa bohemica" Explicația diferențelor între cele două specii și de ce mereu sunt confundate. Accesat pe XX martie 2013
^ ^a ^b ^c ro Despre Verpa bohemica, sau Ptychoverpa bohemica, la ciupercar.ro Accesat pe XX martie 2013
^ ^a ^b Orr DB, Orr RT. (1979). Mushrooms of Western North America. Berkeley, California: University of California Press. p. 36. ISBN 0-520-03656-5.
^ ^a ^b von Krombholz JV. (1831). „Böhmische Morchel, ganz offene Morchel. — Morchella bohemica. KRLZ. böhm. Kačenky”. Naturgetreue Abbildungen und Beschreibungen der essbaren, schädlichen und verdächtigen Schwämme (1): 3–5.
^ Schröter J. (1893). Kryptogamen-Flora von Schlesien [Cryptogamic flora of Silesia] (în German). 3-2(7). Breslau, Germany: J.U. Kern's Verlag. p. 25.
^ ^a ^b Boudier JLÉ. (1907). Histoire et Classification des Discomycètes d'Europe (în French). Paris, France: Klincksieck. p. 34.
^ ^a ^b ^c ^d ^e Kuo M. (ianuarie 2005). „Verpa bohemica”. MushroomExpert.Com. Accesat în 3 mai 2011.
^ Boudier É. (1892). „Note sur les Morchella Bohemica Kromb. et voisons”. Bulletin de la Société Mycologique de France (în French). 8: 141–4.
^ Underwood L. (1892). „North American Helvellales”. Minnesota Botanical Studies. Reports of the Survey. Botanical series II: 485.
^ Underwood LM. (1899). Moulds, Mildews, and Mushrooms; A Guide to the Systematic Study of the Fungi and Mycetozoa and their Literature. New York, New York: H. Holt. p. 65.
^ Smith AH, Weber NS. (1980). The Mushroom Hunter's Field Guide. Ann Arbor, Michigan: University of Michigan Press. p. 38. ISBN 0-472-85610-3.
^ ^a ^b ^c McKnight VB, McKnight KH. (1987). A Field Guide to Mushrooms, North America. Boston, Massachusetts: Houghton Mifflin. p. 42. ISBN 0-395-91090-0.
^ ^a ^b Ammirati JF, McKenny M, Stuntz DE. (1987). The New Savory Wild Mushroom. Seattle, Washington: University of Washington Press. p. 214. ISBN 0-295-96480-4.
^ Scarborough J. (1992). Medical and Biological Terminologies: Classical Origins. Norman, Oklahoma: University of Oklahoma Press. p. 74. ISBN 978-0-8061-3029-3.
^ „apoteciu” la DEX online Accesat pe XX martie 2013
^ ^a ^b Healy RA, Huffman DR, Tiffany LH, Knaphaus G. (2008). Mushrooms and Other Fungi of the Midcontinental United States (Bur Oak Guide). Iowa City, Iowa: University of Iowa Press. p. 295. ISBN 1-58729-627-6.
^ Schalkwijk-Barendsen HME. (1991). Mushrooms of Western Canada. Edmonton, Alberta: Lone Pine Publishing. p. 178. ISBN 0-919433-47-2.
^ ^a ^b Phillips R. „Verpa bohemica”. Rogers Plants Ltd. Accesat în 3 mai 2011.
^ ^a ^b Horgen PA, Ammirati JF, Traquair JA. (1985). Poisonous Mushrooms of the Northern United States and Canada. Minneapolis, Minnesota: University of Minnesota Press. p. 337. ISBN 0-8166-1407-5.
^ ^a ^b ^c Kuo M. (2005). Morels. Ann Arbor, Michigan: The University of Michigan Press. pp. 184–5. ISBN 0-472-03036-1.
^ ^a ^b Buller AHR. (1958). Researches on Fungi. 6. New York, New York: Hafner Publishing. pp. 323–4.
^ Seaver FJ. (1942). The North American cup-fungi (Operculates) (ed. Supplement). New York, New York: Self published. p. 244.
^ Lincoff G, Mitchel DH. (1977). Toxic and Hallucinogenic Mushroom Poisoning: a Handbook for Physicians and Mushroom Hunters. New York, New York: Van Nostrand Reinhold. p. 171. ISBN 978-0-442-24580-1.
^ Maybrier M, Maybrier M. (2011). Morel Hunting. Mechanicsburg, Pennsylvania: Stackpole Books. p. 18. ISBN 978-0-8117-0834-0.
^ Hall IR. (2003). Edible and Poisonous Mushrooms of the World. Portland, Oregon: Timber Press. ISBN 0-88192-586-1.
^ Sept JD. (2006). Common Mushrooms of the Northwest: Alaska, Western Canada & the Northwestern United States. Sechelt, British Columbia: Calypso Publishing. p. 82. ISBN 0-9739819-0-3.
^ Pelouch M, Pelouch L. (2008). How to Find Morels. Ann Arbor, Michigan: University of Michigan Press. p. 71. ISBN 978-0-472-03274-7.
^ ^a ^b Arora D. (1986). Mushrooms Demystified: A Comprehensive Guide to the Fleshy Fungi. Berkeley, California: Ten Speed Press. p. 794. ISBN 0-89815-169-4.
^ Bessette A, Fischer DH. (1992). Edible Wild Mushrooms of North America: a Field-to-Kitchen Guide. Austin, Texas: University of Texas Press. p. 137. ISBN 0-292-72080-7.
^ Skirgiello A. (1967). „Materiały do poznania rozmieszczenia geograficznego grzybów wyższych w Europie. II” [Contribution to the knowledge of geographical distribution of higher fungi in Europe: II]. Acta Mycologica (în Polish). 3: 243–9.
^ Gilman JC. (1916). „Cabbage yellow and the relation of temperature to its occurrence”. Annals of the Missouri Botanical Garden. 3 (1): 25–84 (see p. 55). doi:10.2307/2990072. JSTOR 2990072.
^ Hobbie EA, Weber NS, Trappe JM. (2001). „Mycorrhizal vs saprotrophic status of fungi: the isotopic evidence”. New Phytologist. 150 (3): 601–10. doi:10.1046/j.1469-8137.2001.00134.x.
^ Kuo M. (2007). 100 Edible Mushrooms. Ann Arbor, Michigan: The University of Michigan Press. ISBN 0-472-03126-0.
^ ^a ^b ^c ^d „Species: Ptychoverpa bohemica (Krombh.) Boud. 1907”. Global Biodiversity Information Facility. Accesat în 17 iunie 2011.
^ Svrček M. (1981). „Katalog operkulátních diskomycetů (Pezizales) Československa II. (O-W)” [List of operculate discomycetes Pezizales recorded from Czechoslovakia 2. O-W]. Ceska Mykologie (în Czech). 35 (2): 64–89.
^ Granmo A, Skifte O, Nilssen AC. (1982). „Ptychoverpa bohemica Pezizales in Norway and Finland”. Karstenia. 22 (2): 43–8. ISSN 0453-3402.
^ O'Donnell K, Cigelnik E, Weber NS, Trappe JM. (1997). „Phylogenetic relationships among ascomycetous truffles and the true and false morels inferred from 18S and 28S ribosomal DNA sequence analysis”. Mycologia. 89 (1): 48–65. doi:10.2307/3761172. JSTOR 3761172.
^ Often A, Torkelsen A-E. (1990). „Ptychoverpa bohemica new record found in South Norway”. Blyttia (în Norwegian). 48 (4): 173–5. ISSN 0006-5269.
^ Skirgiello A. (1960). „Discomycètes de printemps de Bialowieza” [Spring Discomycetes of Bialowieza]. Monographiae Botanicae (în French). 10 (2): 3–19.
^ Skryabina AA. (1975). „Fructification of some species of edible fungi from the family Helvellaceae in the Slobodsky Roan of the Kirov Oblast”. Rastitel'nye Resursy. 11 (4): 552–5. ISSN 0033-9946.
^ Ryman S. (1978). „Swedish Pezizales of spring and early summer”. Svensk Botanisk Tidskrift (în Swedish). 72 (4): 327–40. ISSN 0039-646X.
^ Minter DW, Hayova VP, Minter TJ, Tykhonenko YY. (eds). „Verpa bohemica (Krombh.) J. Schröt”. Electronic Distribution Maps of Ukrainian Fungi. Accesat în 6 mai 2011.
^ Wani W, Pala SA, Boda RH, Mir RA. (2010). „Morels in Southern Kashmir Himalya”. Journal of Mycology and Plant Pathology. 40 (4): 540–6. ISSN 0971-9393.
^ Dogan HH, Ozturk C, Kasik G, Aktas S. (2007). „Macrofungi distribution of Mut province in Turkey”. Pakistan Journal of Botany. 39 (1): 293–308. ISSN 0556-3321.
^ Tiffany LJ, Knaphaus G, Huffman DM. (1998). „Distribution and ecology of the morels and false morels of Iowa”. Journal of the Iowa Academy of Science. 105 (1): 1–15. Arhivat din original (abstract) la 29 august 2012. Accesat în 1 martie 2013.
^ Krivosheina NP. (2008). „Macromycete fruit bodies as a habitat for dipterans (Insecta, Diptera)”. Entomological Review. 88 (7): 778–92. doi:10.1134/S0013873808070038.

Bibliografie

Meinhard Michael Moser: „Kleine Kryptogamenflora der Pilze - Partea a.: „Höhere Phycomyceten und Ascomyceten”, Editura G. Fischer, Jena 1950

Legături externe

Materiale media legate de Verpa bohemica la Wikimedia Commons

[urlMycoBank:_Verpa_bohemica-1] „Verpa bohemica (Krombh.) J. Schröt. 1893”. MycoBank. International Mycological Association. Accesat în 27 decembrie 2010.

[plop-2] Hașa, Gligor (2011), Ciupercile de la A la Z și 90 de rețete culinare cu ciuperci, Editura Virtual, ISBN 978-606-599-852-0, arhivat din original la 10 septembrie 2017, accesat în 1 martie 2013, Verpa bohemica, numită și ciuciuletele de plop este cunoscută în comun de asemenea ca zbârciog boem, zbârciog timpuriu sau zbârciog fals

[sbârciog-3] ro Diferența dintre Morchella esculenta și "Verpa bohemica" Explicația diferențelor între cele două specii și de ce mereu sunt confundate. Accesat pe XX martie 2013

[ciupercar-4] ro Despre Verpa bohemica, sau Ptychoverpa bohemica, la ciupercar.ro Accesat pe XX martie 2013

[Orr_1979-5] Orr DB, Orr RT. (1979). Mushrooms of Western North America. Berkeley, California: University of California Press. p. 36. ISBN 0-520-03656-5.

[Krombholz_1828-6] von Krombholz JV. (1831). „Böhmische Morchel, ganz offene Morchel. — Morchella bohemica. KRLZ. böhm. Kačenky”. Naturgetreue Abbildungen und Beschreibungen der essbaren, schädlichen und verdächtigen Schwämme (1): 3–5.

[Schroter_1893-7] Schröter J. (1893). Kryptogamen-Flora von Schlesien [Cryptogamic flora of Silesia] (în German). 3-2(7). Breslau, Germany: J.U. Kern's Verlag. p. 25.

[Boudier_1907-8] Boudier JLÉ. (1907). Histoire et Classification des Discomycètes d'Europe (în French). Paris, France: Klincksieck. p. 34.

[urlVerpa_bohemica_(MushroomExpert.Com)-9] Kuo M. (ianuarie 2005). „Verpa bohemica”. MushroomExpert.Com. Accesat în 3 mai 2011.

[Boudier_1892-10] Boudier É. (1892). „Note sur les Morchella Bohemica Kromb. et voisons”. Bulletin de la Société Mycologique de France (în French). 8: 141–4.

[Underwood_1892-11] Underwood L. (1892). „North American Helvellales”. Minnesota Botanical Studies. Reports of the Survey. Botanical series II: 485.

[Underwood_1899-12] Underwood LM. (1899). Moulds, Mildews, and Mushrooms; A Guide to the Systematic Study of the Fungi and Mycetozoa and their Literature. New York, New York: H. Holt. p. 65.

[Smith_1980-13] Smith AH, Weber NS. (1980). The Mushroom Hunter's Field Guide. Ann Arbor, Michigan: University of Michigan Press. p. 38. ISBN 0-472-85610-3.

[McKnight_1987-14] McKnight VB, McKnight KH. (1987). A Field Guide to Mushrooms, North America. Boston, Massachusetts: Houghton Mifflin. p. 42. ISBN 0-395-91090-0.

[Ammirati_1987-15] Ammirati JF, McKenny M, Stuntz DE. (1987). The New Savory Wild Mushroom. Seattle, Washington: University of Washington Press. p. 214. ISBN 0-295-96480-4.

[Scarborough_1992-16] Scarborough J. (1992). Medical and Biological Terminologies: Classical Origins. Norman, Oklahoma: University of Oklahoma Press. p. 74. ISBN 978-0-8061-3029-3.

[17] „apoteciu” la DEX online Accesat pe XX martie 2013

[Healy_2008-18] Healy RA, Huffman DR, Tiffany LH, Knaphaus G. (2008). Mushrooms and Other Fungi of the Midcontinental United States (Bur Oak Guide). Iowa City, Iowa: University of Iowa Press. p. 295. ISBN 1-58729-627-6.

[Schalkwijk-Barendsen_1991-19] Schalkwijk-Barendsen HME. (1991). Mushrooms of Western Canada. Edmonton, Alberta: Lone Pine Publishing. p. 178. ISBN 0-919433-47-2.

[RogersMushrooms-20] Phillips R. „Verpa bohemica”. Rogers Plants Ltd. Accesat în 3 mai 2011.

[Horgen_1985-21] Horgen PA, Ammirati JF, Traquair JA. (1985). Poisonous Mushrooms of the Northern United States and Canada. Minneapolis, Minnesota: University of Minnesota Press. p. 337. ISBN 0-8166-1407-5.

[Kuo_2005-22] Kuo M. (2005). Morels. Ann Arbor, Michigan: The University of Michigan Press. pp. 184–5. ISBN 0-472-03036-1.

[Buller_1909-23] Buller AHR. (1958). Researches on Fungi. 6. New York, New York: Hafner Publishing. pp. 323–4.

[Seaver_1942-24] Seaver FJ. (1942). The North American cup-fungi (Operculates) (ed. Supplement). New York, New York: Self published. p. 244.

[Lincoff_1977-25] Lincoff G, Mitchel DH. (1977). Toxic and Hallucinogenic Mushroom Poisoning: a Handbook for Physicians and Mushroom Hunters. New York, New York: Van Nostrand Reinhold. p. 171. ISBN 978-0-442-24580-1.

[Maybrier_2011-26] Maybrier M, Maybrier M. (2011). Morel Hunting. Mechanicsburg, Pennsylvania: Stackpole Books. p. 18. ISBN 978-0-8117-0834-0.

[Hall_2003-27] Hall IR. (2003). Edible and Poisonous Mushrooms of the World. Portland, Oregon: Timber Press. ISBN 0-88192-586-1.

[Sept_2006-28] Sept JD. (2006). Common Mushrooms of the Northwest: Alaska, Western Canada & the Northwestern United States. Sechelt, British Columbia: Calypso Publishing. p. 82. ISBN 0-9739819-0-3.

[Pelouch_2008-29] Pelouch M, Pelouch L. (2008). How to Find Morels. Ann Arbor, Michigan: University of Michigan Press. p. 71. ISBN 978-0-472-03274-7.

[Arora_1986-30] Arora D. (1986). Mushrooms Demystified: A Comprehensive Guide to the Fleshy Fungi. Berkeley, California: Ten Speed Press. p. 794. ISBN 0-89815-169-4.

[Bessette_1992-31] Bessette A, Fischer DH. (1992). Edible Wild Mushrooms of North America: a Field-to-Kitchen Guide. Austin, Texas: University of Texas Press. p. 137. ISBN 0-292-72080-7.

[Skirgiello_1967-32] Skirgiello A. (1967). „Materiały do poznania rozmieszczenia geograficznego grzybów wyższych w Europie. II” [Contribution to the knowledge of geographical distribution of higher fungi in Europe: II]. Acta Mycologica (în Polish). 3: 243–9.

[Gilman_1916-33] Gilman JC. (1916). „Cabbage yellow and the relation of temperature to its occurrence”. Annals of the Missouri Botanical Garden. 3 (1): 25–84 (see p. 55). doi:10.2307/2990072. JSTOR 2990072.

[Hobbie_2001-34] Hobbie EA, Weber NS, Trappe JM. (2001). „Mycorrhizal vs saprotrophic status of fungi: the isotopic evidence”. New Phytologist. 150 (3): 601–10. doi:10.1046/j.1469-8137.2001.00134.x.

[Kuo_2007-35] Kuo M. (2007). 100 Edible Mushrooms. Ann Arbor, Michigan: The University of Michigan Press. ISBN 0-472-03126-0.

[url:GBIF_Portal-36] „Species: Ptychoverpa bohemica (Krombh.) Boud. 1907”. Global Biodiversity Information Facility. Accesat în 17 iunie 2011.

[Svrcek_1981-37] Svrček M. (1981). „Katalog operkulátních diskomycetů (Pezizales) Československa II. (O-W)” [List of operculate discomycetes Pezizales recorded from Czechoslovakia 2. O-W]. Ceska Mykologie (în Czech). 35 (2): 64–89.

[Granmo_1982-38] Granmo A, Skifte O, Nilssen AC. (1982). „Ptychoverpa bohemica Pezizales in Norway and Finland”. Karstenia. 22 (2): 43–8. ISSN 0453-3402.

[O'Donnell_1997-39] O'Donnell K, Cigelnik E, Weber NS, Trappe JM. (1997). „Phylogenetic relationships among ascomycetous truffles and the true and false morels inferred from 18S and 28S ribosomal DNA sequence analysis”. Mycologia. 89 (1): 48–65. doi:10.2307/3761172. JSTOR 3761172.

[Often_1990-40] Often A, Torkelsen A-E. (1990). „Ptychoverpa bohemica new record found in South Norway”. Blyttia (în Norwegian). 48 (4): 173–5. ISSN 0006-5269.

[Skirgiello_1960-41] Skirgiello A. (1960). „Discomycètes de printemps de Bialowieza” [Spring Discomycetes of Bialowieza]. Monographiae Botanicae (în French). 10 (2): 3–19.

[Skryabina_1975-42] Skryabina AA. (1975). „Fructification of some species of edible fungi from the family Helvellaceae in the Slobodsky Roan of the Kirov Oblast”. Rastitel'nye Resursy. 11 (4): 552–5. ISSN 0033-9946.

[Ryman_1978-43] Ryman S. (1978). „Swedish Pezizales of spring and early summer”. Svensk Botanisk Tidskrift (în Swedish). 72 (4): 327–40. ISSN 0039-646X.

[Cybertruffle-44] Minter DW, Hayova VP, Minter TJ, Tykhonenko YY. (eds). „Verpa bohemica (Krombh.) J. Schröt”. Electronic Distribution Maps of Ukrainian Fungi. Accesat în 6 mai 2011.

[Wani_2010-45] Wani W, Pala SA, Boda RH, Mir RA. (2010). „Morels in Southern Kashmir Himalya”. Journal of Mycology and Plant Pathology. 40 (4): 540–6. ISSN 0971-9393.

[Dogan_2007-46] Dogan HH, Ozturk C, Kasik G, Aktas S. (2007). „Macrofungi distribution of Mut province in Turkey”. Pakistan Journal of Botany. 39 (1): 293–308. ISSN 0556-3321.

[Tiffany_1998-47] Tiffany LJ, Knaphaus G, Huffman DM. (1998). „Distribution and ecology of the morels and false morels of Iowa”. Journal of the Iowa Academy of Science. 105 (1): 1–15. Arhivat din original (abstract) la 29 august 2012. Accesat în 1 martie 2013.

[Krivosheina_2008-48] Krivosheina NP. (2008). „Macromycete fruit bodies as a habitat for dipterans (Insecta, Diptera)”. Entomological Review. 88 (7): 778–92. doi:10.1134/S0013873808070038.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]

[31]

[32]

[33]

[34]

[35]

[36]

[37]

[38]

[39]

[40]

[41]

[42]

[43]

[44]

[45]

[46]

[47]

[48]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
+{{titlu cursiv}}
 {{Taxobox
-| culoare = lightblue
+| color = lightblue
+| nume = ''Verpa bohemica''
 | imagine = Verpa_bohemica1.jpg
 | imagine_lăţime = 234px
-| imagine_text =
+| imagine_text = Ciuciulete de plop
-| regnum = [[Ciuperci|Fungi]]
+| domain = [[Eucariote]]
+| regnum = [[Fungi]]
 | divisio = [[Ascomycota]]
 | classis = [[Ascomycetes]]
 | ordo = [[Pezizales]]
 | familia = [[Morchellaceae]]
-| genus = [[Verpa]]
+| genus = [[Verpa (gen de ciuperci)|Verpa]]
 | species = '''''V. bohemica'''''
 | binomial = ''Verpa bohemica''
@@ Linia 15: / Linia 18: @@
 | sinonime =
 *''Morchella bohemica'' <small>Krombh. (1828)</small>
-*''Ptychoverpa bohemica'' <small>(Krombh.) [[Jean Louis Émile Boudier|Boudier]] (1907)</small><ref name="urlMycoBank: Verpa bohemica"/>
+*''Ptychoverpa bohemica'' <small>([[Julius Vincenz von Krombholz|Krombh.]]) [[Émile Boudier|Boud.]] (1907)</small><ref name="urlMycoBank: Verpa bohemica"/>
 }}
+'''''Verpa bohemica''''' [[Sinonim (biologie)|sin.]] '''''Ptychoverpa bohemica''''' cu numele tradițional '''ciuciulete de plop''',<ref name=plop>{{Citation|last=Hașa|first=Gligor|title=Ciupercile de la A la Z și 90 de rețete culinare cu ciuperci|year=2011|publisher=Editura Virtual|isbn=978-606-599-852-0|url=http://books.corect.com/ro/books/preview/1548/pdf|quote=Verpa bohemica, numită și ''ciuciuletele de plop'' este cunoscută în comun de asemenea ca '''zbârciog boem''', '''zbârciog timpuriu''' sau '''zbârciog fals'''|access-date=2013-03-01|archive-date=2017-09-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20170910184944/http://books.corect.com/ro/books/preview/1548/pdf|dead-url=yes}}</ref> este o specie de [[ciuperci comestibile|ciupercă comestibilă]] din încrengătura ''[[Ascomycota]]'' în familia [[Morchellaceae]] si de genul ''[[Verpă|Verpa]]'', fiind una dintre speciile care sunt cunoscute informal ca '''[[zbârciog|zbârciogi falși]]'''.<ref name=sbârciog>{{ro icon}} [http://ciupercarul.blogspot.ro/2012/06/morchella-sp-ciuciuleti-sbarciogi-pupi.html#.URgbgW_MjSg Diferența dintre ''Morchella esculenta'' și "Verpa bohemica"] Explicația diferențelor între cele două specii și de ce mereu sunt confundate. Accesat pe XX martie 2013</ref> Ciuperca are o culoare galben-pală spre maro și pălăria sa are formă de clopot și conține o suprafață zbârcită și striată (asemănătoare [[Creier|sinuozităților cerebrale]]), având un diametru de 1,5 până la 2&nbsp;cm și 6 până la 14&nbsp;cm pe lungime.<ref name=ciupercar>{{ro icon}} [http://www.ciupercar.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=48:ptychoverpa-bohemica-&catid=34:fam-morchellaceae Despre Verpa bohemica, sau Ptychoverpa bohemica, la ciupercar.ro] Accesat pe XX martie 2013</ref> Centrul pălăriei se unește cu centrul piciorului, iar pălăria colorată cade peste piciorul liber.<ref name=plop/> Dimensiunile pălăriei variază de la 12&nbsp;cm lungime la 1 până la 2,5&nbsp;cm în grosime. Din punct de vedere microscopic, ciuperca se deosebește prin [[spor]]ii săi mari, tipic între 60–80 și 15–18&nbsp;[[micrometru|µm]] și prin prezența a numai doi spori pe [[ască]] și foarte rar patru spori.<ref name=ciupercar/>
+Ciuperca este fiabil deosebită de alți [[zbârciog]]i datorită prinderii pălăriei de picior: ''V.&nbsp;bohemica'' are o pălărie care atârnă complet liber față de picior. Deși considerată pe larg [[Ciupercă comestibilă|comestibilă]], consumarea acestei ciuperci nu este recomandată din cauza raportării unor otrăviri în cazul unor persoane.<ref name="Orr 1979" /> Simptomele otrăvirii includ disconfort gastrointestinal și lipsa coordonării musculare. ''V.&nbsp;bohemica'' se găsește în zonele nordice ale [[America de Nord|Americii de Nord]], [[Europa|Europei]] și [[Asia|Asiei]]. Ea crește în solul acoperit de frunze moarte, în aprilie și mai, înainte de apariția „zbârciogilor adevărați” (genul ''[[Morchella]]'').<ref name=plop/> Termenul ''Ptychoverpa bohemica'' este adesea folosit de către [[Miclogie|micologii]] europeni.
-'''''Verpa bohemica''''' (nume tradițional ''Ciuciuletele de plop'') <ref name=plop>{{ro icon}} [http://books.corect.com/ro/books/preview/1548/pdf Despre ciuperci: Verpa bohemica, numită și ''ciuciuletele de plop''] Accesat pe XX martie 2013</ref> este o specie de [[ciupercă]] din familia [[Morchellaceae]]. Cunoscută în comun ca '''zbârciogul timpuriu''' (sau '''zbârciogul fals''') este una dintre speciile care sunt cunoscute informal ca '''[[zbârciog|zbârciogi falși]]''' <ref name=sbârciog>{{ro icon}} [http://ciupercarul.blogspot.ro/2012/06/morchella-sp-ciuciuleti-sbarciogi-pupi.html#.URgbgW_MjSg Diferența dintre ''Morchella esculenta'' și "Verpa bohemica"] Explicația diferențelor între cele două specii și de ce mereu sunt confundate. Accesat pe XX martie 2013</ref> Ciuperca are o culoare galben-pală spre maro și pălăria sa are formă de clopot și conține o suprafață zbârcită și striată (asemănătoare [[Creier|sinuozităților cerebrale]]), având un diametru de 1,5 până la 2&nbsp;cm și 6 până la 14&nbsp;cm pe lungime.<ref name=ciupercar>{{ro icon}} [http://www.ciupercar.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=48:ptychoverpa-bohemica-&catid=34:fam-morchellaceae Despre Verpa bohemica, sau Ptychoverpa bohemica, la ciupercar.ro] Accesat pe XX martie 2013</ref> Centrul pălăriei se unește cu centrul piciorului, iar pălăria colorată cade peste piciorul liber.<ref name=plop/> Dimensiunile pălăriei variază de la 12&nbsp;cm lungime la 1 până la 2,5&nbsp;cm în grosime. Din punct de vedere microscopic, ciuperca se deosebește prin [[spor]]ii săi mari, tipic între 60–80 și 15–18&nbsp;[[micrometru|µm]] și prin prezența a numai doi spori pe [[ască]] și foarte rar patru spori.<ref name=ciupercar/>
+== Taxonomie, denumire ==
-Ciuperca este fiabil deosebită de alți [[zbârciog]]i datorită prinderii pălăriei de picior: ''V. bohemica'' are o pălărie care atârnă complet liber față de picior. Deși considerată pe larg [[Ciupercă comestibilă|comestibilă]], consumarea acestei ciuperci nu este recomandată din cauza raportării unor otrăviri în cazul unor persoane. Sintomele otrăvirii includ tulburările gastrointestinale și lipsa coordonării musculare. ''V. bohemica'' se găsește în zonele nordice ale [[America de Nord|Americii de Nord]], [[Europa|Europei]] și [[Asia|Asiei]]. Ea apare primăvara devreme, crescând pe solurile din pădurile în care se topește zăpada, înainte de apariția "zbârciogilor adevărați" (genul ''[[Morchella]]''). Termenul ''Ptychoverpa bohemica'' este adesea folosit de către [[Miclogie|micologii]] europeni.
+Specia a fost descrisă pentru prima dată de către în literatura științifică de către [[fizician]]ul și [[Micologie|micologul]] [[Cehi|ceh]] [[Julius Vincenz von Krombholz]] în [[1828]], sub denumirea de ''Morchella bohemica''.<ref name="Krombholz 1828"/> Naturalistul [[german]] [[Joseph Schröter]] a transferat specia genului ''[[Verpa (gen de ciuperci)|Verpa]]'' în [[1893]].<ref name="Schroter 1893"/> ''Ptychoverpa bohemica'' este un sinonim biologic publicat pentru prima oară de [[francez]]ul [[Émile Boudier|Jean Louis Émile Boudier]] în tratatul său din anul [[1907]] despre [[Discomycete]]le din [[Europa]];<ref name="Boudier 1907"/> numele a fost folosit ocazional, în special în publicațiile europene.<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)"/> Boudier credea că [[ascospor]]ii largi și curbați și [[Parafiză|parafizele]] rare și scurte erau suficient de distincte pentru a se obține un nou gen, care să conțină specii singure.<ref name="Boudier 1907"/><ref name="Boudier 1892"/> ''Ptychoverpa'' a fost de asemenea clasificată biologic ca secțiune a genului ''Verpa''.<ref name="Underwood 1892"/> Această secțiune este caracterizată de prezența unor creste groase de pe pălărie, care pot fi simple sau bifurcate.<ref name="Underwood 1899"/>
+[[Nume botanic|Epitetul specific]] ''bohemica'' se referă la [[Boemia]] (acum parte a [[Republica Cehă|Republicii Cehe]]),<ref name="Smith 1980"/> de unde Krombholz a cules original specia prima dată.<ref name="Krombholz 1828"/> Ciuperca este cunoscută în comun ca „zbârciog timpuriu”,<ref name="McKnight 1987"/> sau „zbârciog fals”.<ref name="Ammirati 1987"/> ''Ptychoverpa'' este derivat din [[Limba greacă antică|cuvântul grecesc antic]] ''ptyx'' ([[genitiv]]ul de la ''ptychos''), însemnând „cută”, „strat” sau „placă”.<ref name="Scarborough 1992"/>
-== Taxonomie, filogenie și denumire ==
-Specia a fost descrisă pentru prima dată de către în literatura știinșifică de către [[fizician]]ul și [[Micologie|micologistul]] [[Cehi|ceh]] [[Julius Vincenz von Krombholz]] în [[1828]], sub denumirea de ''Morchella bohemica''.<ref name="Krombholz 1828"/> Naturalistul [[german]] [[Joseph Schröter]] a transferat specia genului ''[[Verpa]]'' în [[1893]].<ref name="Schroter 1893"/> ''Ptychoverpa bohemica'' este un sinonim biologic publicat pentru prima oară de [[francez]]ul [[Jean Louis Émile Boudier]] în tratatul său din anul [[1907]]  despre [[Discomycete]]le din [[Europa]];<ref name="Boudier 1907"/> numele a fost folosit ocazional, în special în publicațiile europene.<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)"/> Boudier credea că [[ascospor]]ii largi și curbați și [[Parafiză|parafizele]] rare și scurte erau suficient de distincte pentru a se obține un nou gen, care să conțină specii singure.<ref name="Boudier 1907"/><ref name="Boudier 1892"/> ''Ptychoverpa'' a fost de asemenea clasificată biologic ca secțiune a genului ''Verpa''.<ref name="Underwood 1892"/> Această secțiune este caracterizată de prezența unor creste groase de pe pălărie, care pot fi simple sau bifurcate.<ref name="Underwood 1899"/>
-[[Nume botanic|Epitetul specific]] ''bohemica'' se referă la [[Boemia]] (acum parte a [[Republica Cehă|Republicii Cehe]]),<ref name="Smith 1980"/> de unde Krombholz a cules original specia prima dată.<ref name="Krombholz 1828"/> Cuperca este cunoscută în comun ca "zbârciog timpuriu",<ref name="McKnight 1987"/> sau "zbârciog fals".<ref name="Ammirati 1987"/>  ''Ptychoverpa'' este derivat din [[Limba greacă antică|cuvântul grecesc antic]] ''ptyx'' ([[genitiv]]ul de la ''ptychos''), meaning "cută", "strat" sau "placă".<ref name="Scarborough 1992"/>
 == Descriere ==
-[[Fișier:Verpa-bohemica-Xsection.jpg|thumb|left|Picioarele ciupercilor tinere sunt pline iniţial cu un [[ţesut]] ușor, asemănător [[bumbac]]ului.]]
+[[Fișier:Verpa-bohemica-Xsection.jpg|thumb|left|Picioarele ciupercilor tinere sunt pline inițial cu un [[ţesut|țesut]] ușor, asemănător [[bumbac]]ului.]]
 [[Fișier:Verpa bohemica 84787.jpg|thumb|left|[[Spor]]ii sunt largi, măsurând peste 80 µm în [[lungime]].]]
-Pălăria acestei ciuperci (cunoscut tehnic ca [[apoteciu]] <ref>{{dexonline|apoteciu}} Accesat pe XX martie 2013</ref>) măsoară 2 până la 4&nbsp;cm în diametru pe 2 până la 5&nbsp;cm în lungime, având o formă conică, de clopot. Ea este pliată în creste  longitudinale care adesea se leagă între ele (prin ''[[anastomoză]]'') într-o rețea de tubului. Pălăria este atașată piciorului doar la vârf—atârnând de la vârful acestuia—și variază în culoare de la galben fad-maroniu spre roșu-maroniu; partea inferioară a pălăriei este pală. Piciorul este lung, fragil de la 6 la 12&nbsp;cm pe 1 spre 2,5&nbsp;cm în grosime <ref name=ciupercar/>, colorat albicios și se țuguiază în sus astfel că este mai gros la bază și mai subțire la vârf.<ref name="Healy 2008"/> Deși piciorul este inițial vag umplut cu o [[hifă]] bumbăcoasă, acesta devine gol spre maturitate; per ansamblu, ciuperca oarecum fragilă.<ref name="Schalkwijk-Barendsen 1991"/> Depozitul de [[spor]]i este de culoare galbenă, iar [[Tramă|carnea]] este albă.<ref name="RogersMushrooms"/>
+Pălăria acestei ciuperci (cunoscut tehnic ca [[apoteciu]])<ref>{{dexonline|apoteciu}} Accesat pe XX martie 2013</ref> măsoară 2 până la 4&nbsp;cm în diametru pe 2 până la 5&nbsp;cm în lungime, având o formă conică, de clopot. Ea este pliată în creste longitudinale care adesea se leagă între ele (prin ''[[anastomoză]]'') într-o rețea de tubului. Pălăria este atașată piciorului doar la vârf—atârnând de la vârful acestuia—și variază în culoare de la galben fad-maroniu spre roșu-maroniu; partea inferioară a pălăriei este pală. Piciorul este lung, fragil de la 6 la 12&nbsp;cm pe 1 spre 2,5&nbsp;cm în grosime,<ref name=ciupercar/> colorat albicios și se țuguiază în sus astfel că este mai gros la bază și mai subțire la vârf.<ref name="Healy 2008"/> Deși piciorul este inițial vag umplut cu o [[hifă]] bumbăcoasă, acesta devine gol spre maturitate; per ansamblu, ciuperca oarecum fragilă.<ref name="Schalkwijk-Barendsen 1991"/> Depozitul de [[spor]]i este de culoare galbenă, iar [[Tramă|carnea]] este albă.<ref name="RogersMushrooms"/>
-În raport cu alte tipuri de ciuperci, [[spor]]ii speciei ''V.&nbsp;bohemica'' sunt gigantici, măsurând de obicei 60–80 pe 15–18&nbsp;[[micrometru|µm]]. Ei sunt eliptici, netezi, câteodată curbați, și aspectul lor este între cristalin (translucid) și galben.<ref name="Healy 2008"/> Sporii, a căror număr este de doi (mai rar trei) <ref name="Horgen 1985"/> per [[ască]], sunt caracteristici strict acestei specii.<ref name="McKnight 1987"/> Ascele netede și eliptice măsoară 275–350&nbsp;µm lungime pe 16–23&nbsp;µm lățime.<ref name="Kuo 2005"/> Micologul englez-canadian [[Arthur Henry Reginald Buller]] a determinat faptul că ascele sunt [[heliotropic]]e—se îndoaie în contact cu lumina. Astfel cum el nota, "Am tăiat transversal prin lamelele sale, am examinat aceste secțiuni sub microscop și imediat am înțeles că în toate găurile și adânciturile himenale, ascele erau curbate spre exterior, așadar opecula lor ar putea putea să fi văzut cele mai puternice raze de lumină la care capătul ascelor a fost supus în locurile în care corpurile ciupercilor s-au dezvoltat." <ref name="Buller 1909"/> Acest răspuns la stimului luminii este semnificativ deaorece el permite unei lamele cu spori să se umple și apoi să își descarce ascele spre părțile libere, astfel crescând șansele ca sporii să fie transportați de vânt.<ref name="Buller 1909"/> [[Parafiză|parafiza]] este subțire și fusiformă, cu diametrul de 7–8&nbsp;µm la vârfuri.<ref name="Seaver 1942"/>
+În raport cu alte tipuri de ciuperci, [[spor]]ii speciei ''V.&nbsp;bohemica'' sunt gigantici, măsurând de obicei 60–80 pe 15–18&nbsp;[[micrometru|µm]]. Ei sunt eliptici, netezi, câteodată curbați, și aspectul lor este între cristalin (translucid) și galben.<ref name="Healy 2008"/> Sporii, a căror număr este de doi (mai rar trei) <ref name="Horgen 1985"/> per [[ască]], sunt caracteristici strict acestei specii.<ref name="McKnight 1987"/> Ascele netede și eliptice măsoară 275–350&nbsp;µm lungime pe 16–23&nbsp;µm lățime.<ref name="Kuo 2005"/> Micologul englez-canadian [[Arthur Henry Reginald Buller]] a determinat faptul că ascele sunt [[heliotropic]]e—se îndoaie în contact cu lumina. Astfel cum el nota, „Am tăiat transversal prin lamelele sale, am examinat aceste secțiuni sub microscop și imediat am înțeles că în toate găurile și adânciturile himenale, ascele erau curbate spre exterior, așadar operculul lor ar putea putea să fi văzut cele mai puternice raze de lumină la care capătul ascelor a fost supus în locurile în care corpurile ciupercilor s-au dezvoltat.” <ref name="Buller 1909"/> Acest răspuns la stimulul luminii este semnificativ deoarece el permite unei lamele cu spori să se umple și apoi să își descarce ascele spre părțile libere, astfel crescând șansele ca sporii să fie transportați de vânt.<ref name="Buller 1909"/> [[Parafiză|Parafiza]] este subțire și fusiformă, cu diametrul de 7–8&nbsp;µm la vârfuri.<ref name="Seaver 1942"/>
 === Comestibilitate ===
-Comestabilitatea acestei specii de ciuperci este contestabilă; deși ''Verpa bohemica'' este mâncată de unii, consumarea cantităților mari de o dată, sau de-a lungul mai multor zile la rând, a fost raportată că a cauzat otrăvire la unii indivizi sensibili.<ref name="Orr 1979"/>  Printre simptome se numără și deranjările gastrointestinale și pierderea controlului muscular, similiare celor raportate la unii oameni după consumarea speciei de [[zbârciog]] ''[[Gyromitra esculenta]]''.<ref name="Horgen 1985"/> Toxina responsabilă din ''G.&nbsp;esculenta'' este [[giromitrin]]ul; este susceptibil ca ''V.&nbsp;bohemica'' să fie abilă să sintetizeze mici cantități din această toxină.<ref name="Lincoff 1977"/> Consumul excesiv a produs în unele cazuri chiar și comă.<ref name="Maybrier 2011"/> Cei care își doresc să consume acestă specie sunt sfătuiți să le opărească cu cantități abundente de apă (strecurând apa încainte de consum),<ref name="Hall 2003"/> să usuce ciupercile înainte de consumarea lor,<ref name="Sept 2006"/> sau, dacă mănâncă specia pentru prima dată, să consume doar porții mici pentru testarea toleranței corpului.<ref name="McKnight 1987"/> Unii susținători mănâncă doar pălăriile și aruncă picioarele.<ref name="Pelouch 2008"/> Opiniile referitoare la gustul ciupercii diferă, variind de la "puternic dar nu la fel cu cel al zbârciogilor adevărați",<ref name="Arora 1986"/> la "plăcut",<ref name="RogersMushrooms"/> sau "nespecific".<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)"/>
+Comestabilitatea acestei specii de ciuperci este contestabilă; deși ''Verpa bohemica'' este mâncată de unii, consumarea cantităților mari de o dată, sau de-a lungul mai multor zile la rând, a fost raportată că a cauzat otrăvire la unii indivizi sensibili.<ref name="Orr 1979"/> Printre simptome se numără și disconfortul gastrointestinal precum și pierderea controlului muscular, similare celor raportate la unii oameni după consumarea speciei de [[zbârciog]] ''[[Gyromitra esculenta]]''.<ref name="Horgen 1985"/> Toxina responsabilă din ''G.&nbsp;esculenta'' este [[giromitrin]]ul; este susceptibil ca ''V.&nbsp;bohemica'' să fie abilă să sintetizeze mici cantități din această toxină.<ref name="Lincoff 1977"/> Consumul excesiv a produs în unele cazuri chiar și comă.<ref name="Maybrier 2011"/> Cei care își doresc să consume acestă specie sunt sfătuiți să le opărească cu cantități abundente de apă (strecurând apa înainte de consum),<ref name="Hall 2003"/> să usuce ciupercile înainte de consumarea lor,<ref name="Sept 2006"/> sau, dacă mănâncă specia pentru prima dată, să consume doar porții mici pentru testarea toleranței corpului.<ref name="McKnight 1987"/> Unii susținători mănâncă doar pălăriile și aruncă picioarele.<ref name="Pelouch 2008"/> Opiniile referitoare la gustul ciupercii diferă, variind de la „puternic dar nu la fel cu cel al zbârciogilor adevărați”,<ref name="Arora 1986"/> la „plăcut”,<ref name="RogersMushrooms"/> sau „nespecific”.<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)"/>
 === Specii similare ===
@@ Linia 47: / Linia 49: @@
 | width2 = {{#expr: (160 * 2736 / 3648) round 0}}
 }}
-Cea mai apropiată specie înrudită, ''[[Verpa conica]]'', are tipic o pălărie netedă, deși specimenele cu pălăria zbârcită sunt cunoscute. ''V.&nbsp;conica'' poate fi diferențiată microscopic datorită ascelor ce conțin opt spori.<ref name="Arora 1986"/> Răspândirea speciei înrudite în partea [[America de Nord|Nord-Americană]] merge mai mult spre sud decât cea a speciei ''V.&nbsp;bohemica''.<ref name="Kuo 2005"/> Un alt grup similar de specii sunt zbârciogii "fără jumătate", ''[[Morchella semilibera]]'' și alte specii, which have o pălărie în formă de fagure care este atașată piciorului la aproximativ jumătate din lungimea sa, și cu crestele mai negre ca adânciturile. Suplimentar, piciorul secționat pe lungime al speciei ''M.&nbsp;semilibera'' apre ca fiind gol, în timp ce ''V.&nbsp;bohemica'' are de obicei mînunchiuri asemănătoare bumbacului în picior,<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)"/> iar ''M.&nbsp;semilibera'' are perforații verticale spre bază, în timp ce  ''V.&nbsp;bohemica'' nu le are. ''Verpa bohemica'' poate fi fiabil diferențiată de alte specii similare datorită sporilor săi mari.<ref name="Bessette 1992"/>
+Cea mai apropiată specie înrudită, ''[[Verpa conica]]'', are tipic o pălărie netedă, deși specimenele cu pălăria zbârcită sunt cunoscute. ''V.&nbsp;conica'' poate fi diferențiată microscopic datorită ascelor ce conțin opt spori.<ref name="Arora 1986"/> Răspândirea speciei înrudite în partea [[America de Nord|Nord-Americană]] merge mai mult spre sud decât cea a speciei ''V.&nbsp;bohemica''.<ref name="Kuo 2005"/> Un alt grup similar de specii sunt zbârciogii „fără jumătate”, ''[[Morchella semilibera]]'' și alte specii, care au o pălărie în formă de fagure care este atașată piciorului la aproximativ jumătate din lungimea sa, și cu crestele mai negre ca adânciturile. Suplimentar, piciorul secționat pe lungime al speciei ''M.&nbsp;semilibera'' pare ca fiind gol, în timp ce ''V.&nbsp;bohemica'' are de obicei mănunchiuri asemănătoare bumbacului în picior,<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)"/> iar ''M.&nbsp;semilibera'' are perforații verticale spre bază, în timp ce ''V.&nbsp;bohemica'' nu le are. ''Verpa bohemica'' poate fi fiabil diferențiată de alte specii similare datorită sporilor săi mari.<ref name="Bessette 1992"/>
 == Ecologie, habitat și răspândire ==
-Corpul speciei ''V.&nbsp;bohemica'' crește singur sau dispersat pe suprafața solului înaintea perioadei de apariție a zbârciogilor, dar și de-a lungul perioadei creșterii lor.<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)"/> Este de obicei găsită de-a lungul malurilor râurilor, lângă specimene de [[Populus sect. Aegiros]], [[salcie|sălcii]] și de [[plop tremurător|plopi tremurători]], adesea acoperită de plante în descompunere.<ref name="Ammirati 1987"/> Ciuperca preferă să crească în zonele umede cu lumină suficientă.<ref name="Skirgiello 1967"/> Temperatura minimă de creștere a speciei este de 3&nbsp;°C, cea optimă de 22&nbsp;°C, iar temperatura maximă este de 30&nbsp;°C.<ref name="Gilman 1916"/> Analiza izotopilor de [[carbon 13|carbon]] și [[azot 15|azot]] au arătat faptul că ''Verpa bohemica'' este [[saprofit]]ă, adică are capacitatea de a-și atrage [[nutriment|nutrimenții]] din [[materie organică|materia organică]] în descompunere.<ref name="Hobbie 2001"/> S-a propus ipoteza că, totuși, ciuperca este [[micoriză]] cel puțin de-a lungul [[ciclu de viață|ciclului său de viață]].<ref name="Kuo 2007"/> Ciuperca are o largă răspândire în partea nordică a [[America de Nord|Americii de Nord]];<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)"/> răspândirea sa tinde să se mute și în sud până la [[Marile Lacuri (America de Nord)|Marile Lacuri]] din Statele Unite și până în sudul [[California|Californiei de Nord]] de pe coasta de vest.<ref name="Kuo 2005"/> În [[Europa]], ciuperca este larg răspândită și a fost colectată din Austria,<ref name="url:GBIF Portal"/> Republica Cehă,<ref name="Svrcek 1981"/> Danemarca,<ref name="url:GBIF Portal"/> Finlanda,<ref name="Granmo 1982"/> Germania,<ref name="O'Donnell 1997"/> Norvegia,<ref name="Often 1990"/> Polonia,<ref name="Skirgiello 1960"/> România <ref name="plop"/> Rusia,<ref name="Skryabina 1975"/> Slovenia,<ref name="url:GBIF Portal"/> Spania,<ref name="url:GBIF Portal"/> Suedia,<ref name="Ryman 1978"/> și Ucraina.<ref name="Cybertruffle"/> În [[Asia]], a fost înregistrată chiar și în India <ref name="Wani 2010"/> și în Turcia.<ref name="Dogan 2007"/>
+Corpul speciei ''V.&nbsp;bohemica'' crește singur sau dispersat pe suprafața solului înaintea perioadei de apariție a zbârciogilor, dar și de-a lungul perioadei creșterii lor.<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)"/> Este de obicei găsită de-a lungul malurilor râurilor, lângă specimene de [[Populus sect. Aegiros]], [[salcie|sălcii]] și de [[plop tremurător|plopi tremurători]], adesea acoperită de plante în descompunere.<ref name="Ammirati 1987"/> Ciuperca preferă să crească în zonele umede cu lumină suficientă.<ref name="Skirgiello 1967"/> Temperatura minimă de creștere a speciei este de 3&nbsp;°C, cea optimă de 22&nbsp;°C, iar temperatura maximă este de 30&nbsp;°C.<ref name="Gilman 1916"/> Analiza izotopilor de [[carbon 13|carbon]] și [[azot 15|azot]] au arătat faptul că ''Verpa bohemica'' este [[saprofit]]ă, adică are capacitatea de a-și atrage [[nutriment|nutrimenții]] din [[materie organică|materia organică]] în descompunere.<ref name="Hobbie 2001"/> S-a propus ipoteza că, totuși, ciuperca este [[micoriză]] cel puțin de-a lungul [[ciclu de viață|ciclului său de viață]].<ref name="Kuo 2007"/> Ciuperca are o largă răspândire în partea nordică a [[America de Nord|Americii de Nord]];<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)"/> răspândirea sa tinde să se mute și în sud până la [[Marile Lacuri (America de Nord)|Marile Lacuri]] din Statele Unite și până în sudul [[California|Californiei de Nord]] de pe coasta de vest.<ref name="Kuo 2005"/> În [[Europa]], ciuperca este larg răspândită și a fost colectată din Austria,<ref name="url:GBIF Portal"/> Republica Cehă,<ref name="Svrcek 1981"/> Danemarca,<ref name="url:GBIF Portal"/> Finlanda,<ref name="Granmo 1982"/> Germania,<ref name="O'Donnell 1997"/> Norvegia,<ref name="Often 1990"/> Polonia,<ref name="Skirgiello 1960"/> România,<ref name="plop"/> Rusia,<ref name="Skryabina 1975"/> Slovenia,<ref name="url:GBIF Portal"/> Spania,<ref name="url:GBIF Portal"/> Suedia<ref name="Ryman 1978"/> și Ucraina.<ref name="Cybertruffle"/> În [[Asia]], a fost înregistrată chiar și în India<ref name="Wani 2010"/> și în Turcia.<ref name="Dogan 2007"/>
-Un studiu realizat în zece ani despre distribuirea, timpul creșterii și a habitatului zbârciogilor și a zbârciogilor falși din statul [[Iowa]] a arătat faptul că zbârciogii falși timpurii sunt primii zbârciogi care cresc primăvara, apărând imediat ce frunzele [[foioase|copacilor cu frunze căzătoare]] încep să crească. Următorii sunt specimenele de ''[[Morchella angusticeps]]'', apoi zbârciogul alb ''[[Morchella esculenta]]'' iar la sfârșit ''[[Morchella crassipes]]''.<ref name="Tiffany 1998"/> Picioarele ciupercilor deservesc ca și zonă de împerechere pentru unele [[diptera|specii de muște]], printre care se numără și ''[[Porricondyla media]]'', ''[[Pegomya geniculata]]'' și ''[[Trichocera annulata]]''.<ref name="Krivosheina 2008"/>
+Un studiu realizat în zece ani despre distribuirea, timpul creșterii și a habitatului zbârciogilor și a zbârciogilor falși din statul [[Iowa]] a arătat faptul că zbârciogii falși timpurii sunt primii zbârciogi care cresc primăvara, apărând imediat ce frunzele [[foioase|copacilor cu frunze căzătoare]] încep să crească. Următorii sunt specimenele de ''[[Morchella angusticeps]]'', apoi zbârciogul alb ''[[Zbârciog galben|Morchella esculenta]]'' iar la sfârșit ''[[Morchella crassipes]]''.<ref name="Tiffany 1998"/> Picioarele ciupercilor deservesc ca și zonă de împerechere pentru unele [[diptera|specii de muște]], printre care se numără și ''[[Porricondyla media]]'', ''[[Pegomya geniculata]]'' și ''[[Trichocera annulata]]''.<ref name="Krivosheina 2008"/>
 == Note ==
-{{Listănote|colwidth=30em|refs=
+{{listănote|colwidth=30em|refs=
+<ref name="Orr 1979">{{cite book |author=Orr DB, Orr RT. |title=Mushrooms of Western North America |publisher=University of California Press |location=Berkeley, California |year=1979 |page=36 |isbn=0-520-03656-5}}</ref>
 <ref name="Krombholz 1828">{{cite journal |author=von Krombholz JV. |title=Böhmische Morchel, ganz offene Morchel. — ''Morchella bohemica''. KRLZ. böhm. Kačenky |journal=Naturgetreue Abbildungen und Beschreibungen der essbaren, schädlichen und verdächtigen Schwämme |issue=1 |year=1831 |pages=3–5 |url=http://books.google.com/books?id=DhYWAAAAYAAJ&pg=RA1-PA3}}</ref>
+<ref name="Schroter 1893">{{cite book |title=Kryptogamen-Flora von Schlesien |trans_title=Cryptogamic flora of Silesia |volume=3-2(7) |author=Schröter J. |year=1893 |page=25 |publisher=J.U. Kern's Verlag |location=Breslau, Germany |language=German |url=http://www.archive.org/stream/kryptogamenflor00cohngoog#page/n39/mode/2up}}</ref>
 <ref name="Boudier 1907">{{cite book |title=Histoire et Classification des Discomycètes d'Europe |year=1907 |author=Boudier JLÉ. |publisher=Klincksieck |location=Paris, France |page=34 |language=French | url=http://books.google.com/books?id=Q8MUAAAAYAAJ&pg=PA34}}</ref>
@@ Linia 63: / Linia 69: @@
 <ref name="Boudier 1892">{{cite journal |title=Note sur les ''Morchella Bohemica'' Kromb. et voisons |journal=Bulletin de la Société Mycologique de France |volume=8 |author=Boudier É. |year=1892 |pages=141–4 |language=French}}</ref>
+<ref name="urlMycoBank: Verpa bohemica">{{cite web |url=http://www.mycobank.org/MycoTaxo.aspx?Link=T&Rec=481988 |title=''Verpa bohemica'' (Krombh.) J. Schröt. 1893 |publisher=International Mycological Association |work=MycoBank |accessdate=2010-12-27}}</ref>
-<ref name="McKnight 1987">{{cite book |author=McKnight VB, McKnight KH. |title=A Field Guide to Mushrooms, North America |publisher=Houghton Mifflin |location=Boston, Massachusetts |year=1987 |page=42 |isbn=0-395-91090-0 |url=http://books.google.com/books?id=kSdA3V7Z9WcC&pg=PA41}}</ref>
+<ref name="Underwood 1892">{{cite journal |title=North American Helvellales |author=Underwood L. |year=1892 |journal=Minnesota Botanical Studies. Reports of the Survey.  Botanical series II |page=485 |url=http://biodiversitylibrary.org/page/28079872}}</ref>
-<ref name="Ammirati 1987">{{cite book |author=Ammirati JF, McKenny M, Stuntz DE. |title=The New Savory Wild Mushroom |publisher=University of Washington Press |location=Seattle, Washington |year=1987 |page=214 |isbn=0-295-96480-4}}</ref>
+<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)">{{cite web |author=Kuo M. |url=http://www.mushroomexpert.com/verpa_bohemica.html |title=''Verpa bohemica'' |date=January 2005 |work=MushroomExpert.Com |accessdate=2011-05-03}}</ref>
-<ref name="Healy 2008">{{cite book |author=Healy RA, Huffman DR, Tiffany LH, Knaphaus G.|title=Mushrooms and Other Fungi of the Midcontinental United States (Bur Oak Guide) |publisher=University of Iowa Press |location=Iowa City, Iowa |year=2008 |page=295 |isbn=1-58729-627-6}}</ref>
-<ref name="Horgen 1985">{{cite book |author=Horgen PA, Ammirati JF, Traquair JA. |title=Poisonous Mushrooms of the Northern United States and Canada |publisher=University of Minnesota Press |location=Minneapolis, Minnesota |year=1985 |page=337 |isbn=0-8166-1407-5 |url=http://books.google.com/books?id=nhWbsGB7z4cC&pg=RA1-PA337}}</ref>
+<ref name="Smith 1980">{{cite book |author=Smith AH, Weber NS. |title=The Mushroom Hunter's Field Guide |publisher=University of Michigan Press |location=Ann Arbor, Michigan |year=1980 |page=38 |isbn=0-472-85610-3 |url=http://books.google.com/books?id=TYI4f6fqrfkC&pg=PA38}}</ref>
+<ref name="Underwood 1899">{{cite book |title=Moulds, Mildews, and Mushrooms; A Guide to the Systematic Study of the Fungi and Mycetozoa and their Literature |author=Underwood LM. |year=1899 |page=65 |publisher=H. Holt |location=New York, New York |url=http://biodiversitylibrary.org/page/1041738}}</ref>
-<ref name="RogersMushrooms">{{cite web|author=Phillips R |url=http://www.rogersmushrooms.com/gallery/DisplayBlock~bid~6911.asp |title=''Verpa bohemica'' |publisher=Rogers Plants Ltd |accessdate=2011-05-03}}</ref>
-<ref name="Kuo 2005">{{cite book |author=Kuo M. |title=Morels |publisher=The University of Michigan Press |location=Ann Arbor, Michigan |year=2005 |pages=184–5 |isbn=0-472-03036-1}}</ref>
+<ref name="McKnight 1987">{{cite book |author=McKnight VB, McKnight KH. |title=A Field Guide to Mushrooms, North America |publisher=Houghton Mifflin |location=Boston, Massachusetts |year=1987 |page=42 |isbn=0-395-91090-0 |url=http://books.google.com/books?id=kSdA3V7Z9WcC&pg=PA41}}</ref>
+<ref name="Ammirati 1987">{{cite book |author=Ammirati JF, McKenny M, Stuntz DE. |title=The New Savory Wild Mushroom |publisher=University of Washington Press |location=Seattle, Washington |year=1987 |page=214 |isbn=0-295-96480-4}}</ref>
 <ref name="Scarborough 1992">{{cite book |author=Scarborough J. |title=Medical and Biological Terminologies: Classical Origins |year=1992 |publisher=University of Oklahoma Press |location=Norman, Oklahoma |isbn=978-0-8061-3029-3 |page=74 |url=http://books.google.com/books?id=hjwN65nZBE0C&pg=PA74}}</ref>
+<ref name="Healy 2008">{{cite book |author=Healy RA, Huffman DR, Tiffany LH, Knaphaus G.|title=Mushrooms and Other Fungi of the Midcontinental United States (Bur Oak Guide) |publisher=University of Iowa Press |location=Iowa City, Iowa |year=2008 |page=295 |isbn=1-58729-627-6}}</ref>
-<ref name="Buller 1909">{{cite book |title=Researches on Fungi |volume=6 |author=Buller AHR. |year=1958 |location=New York, New York |publisher=Hafner Publishing |pages=323–4 |url=http://biodiversitylibrary.org/page/3641213}}</ref>
-<ref name="Schroter 1893">{{cite book |title=Kryptogamen-Flora von Schlesien |trans_title=Cryptogamic flora of Silesia |volume=3-2(7) |author=Schröter J. |year=1893 |page=25 |publisher=J.U. Kern's Verlag |location=Breslau, Germany |language=German |url=http://www.archive.org/stream/kryptogamenflor00cohngoog#page/n39/mode/2up}}</ref>
-<ref name="Orr 1979">{{cite book |author=Orr DB, Orr RT. |title=Mushrooms of Western North America |publisher=University of California Press |location=Berkeley, California |year=1979 |page=36 |isbn=0-520-03656-5}}</ref>
 <ref name="Schalkwijk-Barendsen 1991">{{cite book |author=Schalkwijk-Barendsen HME. |title=Mushrooms of Western Canada |publisher=Lone Pine Publishing |location=Edmonton, Alberta |year=1991 |page=178 |isbn=0-919433-47-2}}</ref>
+<ref name="RogersMushrooms">{{cite web|author=Phillips R |url=http://www.rogersmushrooms.com/gallery/DisplayBlock~bid~6911.asp |title=''Verpa bohemica'' |publisher=Rogers Plants Ltd |accessdate=2011-05-03}}</ref>
-<ref name="Lincoff 1977">{{cite book |author=Lincoff G, Mitchel DH. |title=Toxic and Hallucinogenic Mushroom Poisoning: a Handbook for Physicians and Mushroom Hunters |publisher=Van Nostrand Reinhold |location=New York, New York |page=171 |year=1977 |isbn=978-0-442-24580-1}}</ref>
-<ref name="Seaver 1942">{{cite book |title=The North American cup-fungi (Operculates) |edition=Supplement |author=Seaver FJ. |year=1942 |page=244 |publisher=Self published |location=New York, New York |url=http://biodiversitylibrary.org/page/4716363}}</ref>
+<ref name="Horgen 1985">{{cite book |author=Horgen PA, Ammirati JF, Traquair JA. |title=Poisonous Mushrooms of the Northern United States and Canada |publisher=University of Minnesota Press |location=Minneapolis, Minnesota |year=1985 |page=337 |isbn=0-8166-1407-5 |url=http://books.google.com/books?id=nhWbsGB7z4cC&pg=RA1-PA337}}</ref>
-<ref name="Arora 1986">{{cite book |author=Arora D. |title=Mushrooms Demystified: A Comprehensive Guide to the Fleshy Fungi |publisher=Ten Speed Press |location=Berkeley, California |year=1986 |page=794 |isbn=0-89815-169-4}}</ref>
+<ref name="Kuo 2005">{{cite book |author=Kuo M. |title=Morels |publisher=The University of Michigan Press |location=Ann Arbor, Michigan |year=2005 |pages=184–5 |isbn=0-472-03036-1}}</ref>
-<ref name="Smith 1980">{{cite book |author=Smith AH, Weber NS. |title=The Mushroom Hunter's Field Guide |publisher=University of Michigan Press |location=Ann Arbor, Michigan |year=1980 |page=38 |isbn=0-472-85610-3 |url=http://books.google.com/books?id=TYI4f6fqrfkC&pg=PA38}}</ref>
+<ref name="Buller 1909">{{cite book |title=Researches on Fungi |volume=6 |author=Buller AHR. |year=1958 |location=New York, New York |publisher=Hafner Publishing |pages=323–4 |url=http://biodiversitylibrary.org/page/3641213}}</ref>
-<ref name="Bessette 1992">{{cite book |author=Bessette A, Fischer DH. |title=Edible Wild Mushrooms of North America: a Field-to-Kitchen Guide |publisher=University of Texas Press |location=Austin, Texas |year=1992 |page=137 |isbn=0-292-72080-7}}</ref>
+<ref name="Seaver 1942">{{cite book |title=The North American cup-fungi (Operculates) |edition=Supplement |author=Seaver FJ. |year=1942 |page=244 |publisher=Self published |location=New York, New York |url=http://biodiversitylibrary.org/page/4716363}}</ref>
+<ref name="Lincoff 1977">{{cite book |author=Lincoff G, Mitchel DH. |title=Toxic and Hallucinogenic Mushroom Poisoning: a Handbook for Physicians and Mushroom Hunters |publisher=Van Nostrand Reinhold |location=New York, New York |page=171 |year=1977 |isbn=978-0-442-24580-1}}</ref>
 <ref name="Maybrier 2011">{{cite book|author1=Maybrier M, Maybrier M.|title=Morel Hunting |year=2011 |publisher=Stackpole Books |location=Mechanicsburg, Pennsylvania |isbn=978-0-8117-0834-0 |page=18 |url=http://books.google.com/books?id=xVZ5Yme9WysC&pg=PA18}}</ref>
-<ref name="Gilman 1916">{{Cite journal |author=Gilman JC. |title=Cabbage yellow and the relation of temperature to its occurrence |journal=Annals of the Missouri Botanical Garden |year=1916 |volume=3 |pages=25–84 (see p. 55) |url=http://biodiversitylibrary.org/page/15990412 |jstor=2990072 |issue=1 |doi=10.2307/2990072}}</ref>
-<ref name="Underwood 1892">{{cite journal |title=North American Helvellales |author=Underwood L. |year=1892 |journal=Minnesota Botanical Studies. Reports of the Survey.  Botanical series II |page=485 |url=http://biodiversitylibrary.org/page/28079872}}</ref>
-<ref name="Cybertruffle">{{cite web |url=http://www.Cybertruffle.org.uk/cgi-bin/master.pl?species=0018724 |title=''Verpa bohemica'' (Krombh.) J. Schröt. |work=Electronic Distribution Maps of Ukrainian Fungi |author=Minter DW, Hayova VP, Minter TJ, Tykhonenko YY. (eds) |accessdate=2011-05-06}}</ref>
-<ref name="urlMycoBank: Verpa bohemica">{{cite web |url=http://www.mycobank.org/MycoTaxo.aspx?Link=T&Rec=481988 |title=''Verpa bohemica'' (Krombh.) J. Schröt. 1893 |publisher=International Mycological Association |work=MycoBank |accessdate=2010-12-27}}</ref>
-<ref name="Dogan 2007">{{cite journal |author=Dogan HH, Ozturk C, Kasik G, Aktas S. |year=2007 |title=Macrofungi distribution of Mut province in Turkey |journal=Pakistan Journal of Botany |volume=39 |issue=1 |pages=293–308 |issn=0556-3321}}</ref>
-<ref name="urlVerpa bohemica (MushroomExpert.Com)">{{cite web |author=Kuo M. |url=http://www.mushroomexpert.com/verpa_bohemica.html |title=''Verpa bohemica'' |date=January 2005 |work=MushroomExpert.Com |accessdate=2011-05-03}}</ref>
-<ref name="Granmo 1982">{{cite journal |author=Granmo A, Skifte O, Nilssen AC. |year=1982 |title=''Ptychoverpa bohemica'' Pezizales in Norway and Finland |journal=Karstenia |volume=22 |issue=2 |pages=43–8 |issn=0453-3402}}</ref>
-<ref name="Underwood 1899">{{cite book |title=Moulds, Mildews, and Mushrooms; A Guide to the Systematic Study of the Fungi and Mycetozoa and their Literature |author=Underwood LM. |year=1899 |page=65 |publisher=H. Holt |location=New York, New York |url=http://biodiversitylibrary.org/page/1041738}}</ref>
 <ref name="Hall 2003">{{cite book |author=Hall IR. |title=Edible and Poisonous Mushrooms of the World |publisher=Timber Press |location=Portland, Oregon |year=2003 |pages= |isbn=0-88192-586-1}}</ref>
 <ref name="Sept 2006">{{cite book |author=Sept JD. |title=Common Mushrooms of the Northwest: Alaska, Western Canada & the Northwestern United States |publisher=Calypso Publishing |location=Sechelt, British Columbia |year=2006 |page=82 |isbn=0-9739819-0-3}}</ref>
-<ref name="Hobbie 2001">{{cite journal| author=Hobbie EA, Weber NS, Trappe JM. |year=2001 |title=Mycorrhizal vs saprotrophic status of fungi: the isotopic evidence |journal=New Phytologist |volume=150 |issue= 3|pages=601–10 |doi=10.1046/j.1469-8137.2001.00134.x}}</ref>
 <ref name="Pelouch 2008">{{cite book |author=Pelouch M, Pelouch L. |title=How to Find Morels |year=2008 |publisher=University of Michigan Press |location=Ann Arbor, Michigan |isbn=978-0-472-03274-7 |page=71 |url=http://books.google.com/books?id=twuu3g4YOicC&pg=PA71}}</ref>
+<ref name="Arora 1986">{{cite book |author=Arora D. |title=Mushrooms Demystified: A Comprehensive Guide to the Fleshy Fungi |publisher=Ten Speed Press |location=Berkeley, California |year=1986 |page=794 |isbn=0-89815-169-4}}</ref>
-<ref name="Krivosheina 2008">{{cite journal|title=Macromycete fruit bodies as a habitat for dipterans (Insecta, Diptera) |journal=Entomological Review |year=2008 |author=Krivosheina NP. |volume=88 |issue=7 |pages=778–92 |doi=10.1134/S0013873808070038}}</ref>
+<ref name="Bessette 1992">{{cite book |author=Bessette A, Fischer DH. |title=Edible Wild Mushrooms of North America: a Field-to-Kitchen Guide |publisher=University of Texas Press |location=Austin, Texas |year=1992 |page=137 |isbn=0-292-72080-7}}</ref>
 <ref name="Skirgiello 1967">{{cite journal |title=Materiały do poznania rozmieszczenia geograficznego grzybów wyższych w Europie. II |trans_title=Contribution to the knowledge of geographical distribution of higher fungi in Europe: II |journal=Acta Mycologica |author=Skirgiello A. |year=1967 |volume=3 |pages=243–9 |language=Polish}}</ref>
+<ref name="Gilman 1916">{{Cite journal |author=Gilman JC. |title=Cabbage yellow and the relation of temperature to its occurrence |journal=Annals of the Missouri Botanical Garden |year=1916 |volume=3 |pages=25–84 (see p. 55) |url=http://biodiversitylibrary.org/page/15990412 |jstor=2990072 |issue=1 |doi=10.2307/2990072}}</ref>
+<ref name="Hobbie 2001">{{cite journal| author=Hobbie EA, Weber NS, Trappe JM. |year=2001 |title=Mycorrhizal vs saprotrophic status of fungi: the isotopic evidence |journal=New Phytologist |volume=150 |issue= 3|pages=601–10 |doi=10.1046/j.1469-8137.2001.00134.x}}</ref>
 <ref name="Kuo 2007">{{cite book |author=Kuo M. |title=100 Edible Mushrooms |publisher=The University of Michigan Press |location=Ann Arbor, Michigan |year=2007 |pages= |isbn=0-472-03126-0}}</ref>
@@ Linia 130: / Linia 124: @@
 <ref name="Svrcek 1981">{{cite journal |author=Svrček M. |title=Katalog operkulátních diskomycetů (Pezizales) Československa II. (O-W)|trans_title=List of operculate discomycetes Pezizales recorded from Czechoslovakia 2. O-W |journal=Ceska Mykologie |year=1981 |volume=35 |issue=2 |pages=64–89 |language=Czech}}</ref>
+<ref name="Granmo 1982">{{cite journal |author=Granmo A, Skifte O, Nilssen AC. |year=1982 |title=''Ptychoverpa bohemica'' Pezizales in Norway and Finland |journal=Karstenia |volume=22 |issue=2 |pages=43–8 |issn=0453-3402}}</ref>
 <ref name="O'Donnell 1997">{{cite journal |author=O'Donnell K, Cigelnik E, Weber NS, Trappe JM. |title=Phylogenetic relationships among ascomycetous truffles and the true and false morels inferred from 18S and 28S ribosomal DNA sequence analysis |journal=Mycologia |year=1997 |volume=89 |issue=1 |pages=48–65 |jstor=3761172 |url=http://www.Cybertruffle.org.uk/cyberliber/59350/0089/001/0048.htm |doi=10.2307/3761172}}</ref>
@@ Linia 140: / Linia 136: @@
 <ref name="Ryman 1978">{{cite journal |title=Swedish Pezizales of spring and early summer |journal=Svensk Botanisk Tidskrift |year=1978 |author=Ryman S. |volume=72 |issue=4 |pages=327–40 |issn=0039-646X |language=Swedish}}</ref>
+<ref name="Cybertruffle">{{cite web |url=http://www.Cybertruffle.org.uk/cgi-bin/master.pl?species=0018724 |title=''Verpa bohemica'' (Krombh.) J. Schröt. |work=Electronic Distribution Maps of Ukrainian Fungi |author=Minter DW, Hayova VP, Minter TJ, Tykhonenko YY. (eds) |accessdate=2011-05-06}}</ref>
 <ref name="Wani 2010">{{cite journal |author=Wani W, Pala SA, Boda RH, Mir RA. |title=Morels in Southern Kashmir Himalya |journal=Journal of Mycology and Plant Pathology |year=2010 |volume=40 |issue=4 |pages=540–6 |issn=0971-9393}}</ref>
-<ref name="Tiffany 1998">{{cite journal |author=Tiffany LJ, Knaphaus G, Huffman DM. |year=1998 |title=Distribution and ecology of the morels and false morels of Iowa |journal=Journal of the Iowa Academy of Science |volume=105 |issue=1 |pages=1–15 |url=http://md1.csa.com/partners/viewrecord.php?requester=gs&collection=ENV&recid=4378617&q=%22Distribution+and+ecology+of+the+morels+and+false+morels+of+Iowa%22&uid=789989821&setcookie=yes |format=abstract}}</ref>
+<ref name="Dogan 2007">{{cite journal |author=Dogan HH, Ozturk C, Kasik G, Aktas S. |year=2007 |title=Macrofungi distribution of Mut province in Turkey |journal=Pakistan Journal of Botany |volume=39 |issue=1 |pages=293–308 |issn=0556-3321}}</ref>
+<ref name="Tiffany 1998">{{cite journal |author=Tiffany LJ, Knaphaus G, Huffman DM. |year=1998 |title=Distribution and ecology of the morels and false morels of Iowa |journal=Journal of the Iowa Academy of Science |volume=105 |issue=1 |pages=1–15 |url=http://md1.csa.com/partners/viewrecord.php?requester=gs&collection=ENV&recid=4378617&q=%22Distribution+and+ecology+of+the+morels+and+false+morels+of+Iowa%22&uid=789989821&setcookie=yes |format=abstract |access-date=2013-03-01 |archive-date=2012-08-29 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120829162456/http://md1.csa.com/partners/viewrecord.php?requester=gs&collection=ENV&recid=4378617&q=%22Distribution+and+ecology+of+the+morels+and+false+morels+of+Iowa%22&uid=789989821&setcookie=yes |dead-url=yes }}</ref>
+<ref name="Krivosheina 2008">{{cite journal|title=Macromycete fruit bodies as a habitat for dipterans (Insecta, Diptera) |journal=Entomological Review |year=2008 |author=Krivosheina NP. |volume=88 |issue=7 |pages=778–92 |doi=10.1134/S0013873808070038}}</ref>
 }}
-== Surse externe ==
+== Bibliografie ==
+* [[Meinhard Michael Moser]]: „Kleine Kryptogamenflora der Pilze - Partea a.: „Höhere Phycomyceten und Ascomyceten”, Editura G. Fischer, Jena 1950
-* [http://www.svims.ca/council/Morels.htm Zbârciogii și zbârciogii falși din Pacificul de nord-vest]
-* [http://www.youtube.com/watch?v=GD6h8OVFENE videoclip pe YouTube despre specia ''Verpa bohemica'']
+== Legături externe ==
+* {{Commonscat-inline|Verpa bohemica}}
+* [http://www.youtube.com/watch?v=GD6h8OVFENE Videoclip pe YouTube despre specia ''Verpa bohemica'']
+* [https://www.youtube.com/watch?v=JfqyGFX-OPc Verpa bohemica, videoclip românesc 1]
+* [https://www.youtube.com/watch?v=GAT-nZv-40E Verpa bohemica, videoclip românesc 2]
+{{Taxonbar}}
+{{articol bun}}
 {{DEFAULTSORT:Verpa Bohemica}}
+[[Categorie:Verpă]]
 [[Categorie:Ciuperci comestibile]]
-[[Categorie:Fungi din Asia]]
+[[Categorie:1828 în știință]]
-[[Categorie:Fungi din Europa]]
-[[Categorie:Fungi din America de Nord]]
-[[Categorie:Morchellaceae]]

Identificatori taxonomici
Verpa bohemica	Wikidata: Q1463716 Wikispecies: Verpa bohemica BioLib: 59673 Fungorum: 481988 GBIF: 5259057 iNaturalist: 126131 IRMNG: 10412220 MycoBank: 481988 NBN: BMSSYS0000052439 NCBI: 44609 NZOR: fe948c39-f1f3-4b0d-bf70-b4545f3a6b09 uBio: 1153420
Morchella bohemica	Wikidata: Q59591707 Fungorum: 208608 GBIF: 2594638 IRMNG: 10518769 MycoBank: 208608 NZOR: 270a1a71-6dfb-4608-854d-30781dc34289