Garegin Njdeh

Garegin Njdeh
Date personale
Nume la naștere	Garegin Eġišei Ter-Harowt’yownyan
Născut	1 ianuarie 1886 Güznüt⁠(d), viceregatul Caucazului⁠(d), Imperiul Rus
Decedat	21 decembrie 1955 (69 de ani) Vladimir, RSFS Rusă, URSS
Înmormântat	Spitakavor vank’[*][[Spitakavor vank’ (cultural heritage monument of Armenia)|​]] Gerezman Garegin Nždehi[*][[Gerezman Garegin Nždehi (cultural heritage monument of Armenia)|​]]
Părinți	Tirui Giulnazarean[*][[Tirui Giulnazarean (Armenian, mother of Garegin Nzhdeh)|​]]
Cetățenie	Imperiul Rus  Republica Democrată Armeană  Republica Armeniei Montane  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Ocupație	militar politician filozof fedayeen[*][[fedayeen (term used to refer to various military groups willing to sacrifice themselves for a larger campaign)|​]] scriitor
Limbi vorbite	limba armeană
Activitate
Premii	orden Sveatoi Annî 4-i stepeni[*][[orden Sveatoi Annî 4-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|​]] (1915) orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni[*][[orden Sveatogo Vladimira 3-i stepeni |​]] (1915) Voenen orden „Za hrabrost“[*][[Voenen orden „Za hrabrost“ (Bulgarian War Medal)|​]] (16 noiembrie 1912) Gheorgievski krest II stepeni[*][[Gheorgievski krest II stepeni |​]] (1916) Gheorgievski krest III stepeni[*][[Gheorgievski krest III stepeni |​]] (1916) orden Sveatogo Stanislava[*][[orden Sveatogo Stanislava (Russian military and civilian decoration)|​]]
Partid politic	ՀՅԴ (din 1908)
Alma mater	Universitatea de Stat din Sankt Petersburg
Semnătură

Garegin Ter-Harutiunian (armeană Գարեգին Տեր-Հարությունյան, n. 1 ianuarie 1886, Güznüt^⁠(d), viceregatul Caucazului^⁠(d), Imperiul Rus – d. 21 decembrie 1955, Vladimir, RSFS Rusă, URSS), cunoscut și după porecla Garegin Njdeh (armeană Գարեգին Նժդեհ), a fost un filosof, politician și comandant militar armean, membru marcant al Federației Revoluționare Armene.

Născut în Armenia sub ocupație țaristă, Njdeh s-a implicat din tinerețe în mișcarea naționalistă armeană. A luptat în războaiele balcanice împotriva Imperiului Otoman, ca voluntar în armata bulgară, fiind rănit în Al Doilea Război Balcanic. Întors în Rusia, acesta a luptat în Armata Rusă în primul război mondial, sperând la eliberarea teritoriilor armenești aflate sub ocupație turcească. După revoluția din Octombrie, Njdeh a contribuit la organizarea trupelor Armeniei independente, luptând în Nagorno-Karabah împotriva Azerbaidjanului. Luptele au continuat și după bolșevizarea Azerbaidjanului, Njdeh fiind acuzat de masacrarea civililor turcici-musulmani în timpul luptelor. După sovietizarea Armeniei, Njdeh, un anticomunist convins, a continuat lupta împotriva bolșevicilor, dar, depășit numeric, a fost nevoit să plece în exil.

În exil, Garegin Njdeh și-a împărțit timpul între Sofia, Plovdiv, București și Boston, contribuind la organizare comunităților armenești locale și la formarea unor filiare locale a Federației Revoluționare Armene. Totuși, în 1937, a fost exclus din Federație, din cauza opiniilor sale considerate extremiste, ultranaționaliste și rasiste. Ideologic, Njdeh a simpatizat cu fascismul italian și nazismul german, îndepărtându-se de socialismul susținut de Federația Revoluționară Armeană.

În al doilea război mondial, Njdeh a colaborat cu Germania Nazistă, fiind jurnalist la ziarul de propagandă în limba armeană al naziștilor. A făcut propagandă în rândul prizonierilor de război sovietici de etnie armeană, îndemându-i să se alăture legiunii armene naziste, condusă de fostul membru al FRA Drastamat Kanaian. Totuși, după ce și-a dat seama că Germania va pierde războiul, Njdeh i-a trimis lui Iosif Stalin o scrisoare (pe 9 septembrie 1944) în care sugera o invazie sovietică a Turciei și anexarea teritoriilor istorice armene din Turcia. Njdeh s-a predat trupelor sovietice în Sofia, fiind transferat într-o închisoare din București, apoi în Lubianka, în Moscova, în timp ce soția și băiatul său s-au ascuns în Pavlikeni. Njdeh a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru activitățile sale anti-sovietice de la începutul anilor 1920. A decedat pe 21 decembrie 1955, în închisoarea din Vladimir, la vârsta de 69 de ani.