omorî

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search
See also: omori and Omori

Romanian

[edit]

Alternative forms

[edit]

Etymology

[edit]

Borrowed from Old Church Slavonic оморити (omoriti), variant of оуморити (umoriti), from Proto-Slavic *umoriti. Compare Serbo-Croatian umoriti.

First attested in the 1500s, in the oldest Romanian texts.

Pronunciation

[edit]
  • IPA(key): /o.moˈrɨ/
  • Audio:(file)
  • Audio:(file)
  • Rhymes: -ɨ
  • Hyphenation: o‧mo‧rî

Verb

[edit]

a omorî (third-person singular present omoară, past participle omorât) 4th conj.

  1. (transitive) to kill
    Synonyms: see Thesaurus:omorî
  2. (transitive, figurative, hyperbolic) to kill (cause to experience distress)
  3. (reflexive, chiefly in the negative, figurative, informal) to exert oneself with a responsibility [with cu ‘with’]
    Angajații la stat nu se omoară cu munca.
    State employees aren’t busting their chops working.
  4. (transitive, obsolete, religion) to mortify (practice discipline on oneself)
    Synonym: mortifica

Conjugation

[edit]
    conjugation of omorî (fourth conjugation, no infix)
infinitive a omorî
gerund omorând
past participle omorât
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present omor omori omoară omorâm omorâți omoară
imperfect omoram omorai omora omoram omorați omorau
simple perfect omorâi omorâși omorî omorârăm omorârăți omorâră
pluperfect omorâsem omorâseși omorâse omorâserăm omorâserăți omorâseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să omor să omori să omoare să omorâm să omorâți să omoare
imperative — tu — — voi —
affirmative omoară omorâți
negative nu omorî nu omorâți

Derived terms

[edit]
[edit]

Further reading

[edit]
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=omorî&oldid=80612637"