Sari la conținut

Elena Popea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Elena Popea
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Brașov, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedată (62 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
PărințiIoan Popea
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictoriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură
StudiiFacultatea de filologie din Leipzig, Academia de artă feminină din München, Academia particulară de pictură din Montparnasse
PregătireAngelo Jank[*][[Angelo Jank (pictor german)|​]], Caroline Kempter[*][[Caroline Kempter (pictoriță germană)|​]], Lucien Simon, Andre Lhote  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăimpresionism, postimpresionism, Cenaclul Idealist[*], Tinerimea artistică  Modificați la Wikidata

Elena Popea (n. , Brașov, Austro-Ungaria – d. , București, România) a fost o pictoriță română.

Elena Popea s-a născut la Brașov în 1879, tatăl său fiind Ioan Popea (1839-1903), cunoscut profesor la gimnaziul român din Brașov și frate al episcopului Nicolae Popea (1826-1908).[1][2]

După terminarea studiilor secundare în Brașov a studiat filologia la Leipzig și apoi pictura la Berlin, la Academia de artă feminină din München (Damenakademie⁠(de)[traduceți]) și în coloniile artistice de la Landsberg am Lech și Stornberg See, unde i-a avut profesori pe Angelo Jank⁠(de)[traduceți], Jordan Jakob și Caroline Kempter⁠(de)[traduceți].[3]

Își continuă studiile de arte plastice la Paris cu Lucien Simon și, după Primul Război Mondial, cu André Lhote la Academia particulară de pictură din Montparnasse.[2][3]

Debutul expozițional al Elenei Popea are loc în anul 1905 prin participarea la „Expoziția națională” organizată de Societatea ASTRA la Sibiu. Expune ulterior atât în țară, la București și Cluj (Tinerimea artistică, Salonul oficial), cât și în străinătate, la Paris - Salonului Independenților, la Muzeul Jeu de Paume, Londra, la Galeriile Claridge și Amsterdam.[3]

Sursele de inspirație le-a găsit în împrejurimile Branului și Clujului, unde își petrecea perioada de vară, cât și în numeroasele călătorii pe care le-a realizat: Londra (1927), Olanda (1928), Italia (1929, 1934), Spania (1932), Norvegia și Danemarca (1935), Grecia, Siria, Palestina, Egipt (1937) și Scoția (1938).[2][3]

Picturile sale sunt expuse în numeroase muzee din România: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă din Brașov, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Municipiului București, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, Muzeul de Artă din Constanța.

În anul 1975 a avut o retrospectivă la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

Referințe și note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Dilele de serbatóre din Caransebesiu”, Biseric'a si Scóla, Fóia bisericésca, scolastica, literara si economica, Anulu XIII, Nr. 28, Aradu, 9/21 Iuliu 1889, p. 220.
  2. ^ a b c Radu Popica, Pavel Șușarǎ, Iulia Mesea, Elena Popea, Editura Muzeului de Artă Brașov, Brașov, 2010, ISBN: 978-606-92557-1-1
  3. ^ a b c d Pagina „Expoziția retrospectivă Elena Popea. 24 septembrie - 14 noiembrie 2010” Arhivat în , la Wayback Machine. pe situl Muzeului de Artă Brașov. Pagină accesată la 30 martie 2014.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • Marius Tița (), „Fapte de piață și vieți de creatori”, Ziarul Bursa, accesat în  
  • „Creații semnate Elena Popea, expuse la Muzeul de Artă.”, Telegraf Online Constanta, , accesat în  
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Elena Popea