Sari la conținut

Ioan Alexi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioan Alexi
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Pericei, Sălaj, România Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani) Modificați la Wikidata
Gherla, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
ÎnmormântatGherla Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipneumonie Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
OcupațiePreot greco-catolic[*]
Episcop greco-catolic român[*]
filolog[*]
diacon catolic[*]
episcop catolic[*] Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
SediulGherla
TitlulEpiscop de Gherla
Perioada17 martie 1854 - 29 iunie 1863
SuccesorIoan Vancea
Cariera religioasă
Hirotonire episcopală28 octombrie 1855
Episcop consacratorAlexandru Sterca-Șuluțiu
episcopi coconsacratori: Vasile Erdeli și Angelo Parsi

Ioan Alexi (n. 24 iunie 1801, Pericei sau, conform altor surse,[1] Mălădia, Ținutul Sălajului - d. 29 iunie 1863, Gherla) a fost episcop greco-catolic al Diecezei de Gherla între 1854-1863. A avut de asemenea preocupări serioase și în domeniul filologiei.

Ioan Alexi s-a născut la Mălădia, tatăl său era morar, (iar după alte surse, la Pericei, în Ținutul Sălajului, tatăl său fiind păstor din Mălădia).[2] Privind biografia acestuia, dascălul Daniil Graur a scris în 1932:

Ioan Alexi a studiat la Șimleu Silvaniei, Carei, Oradea, precum și la Colegiul Sfânta Barbara din Viena.
La Viena, în timpul studenției, a scris, în anul 1826, „Grammatica Daco-Romana sive Valachica”[4], lucrare care era foarte răspândită în mediul învățaților timpului. Filologul englez Bruce Whyte a demonstrat, sprijinindu-se pe această lucrare a lui Ioan Alexi, romanitatea limbii române și a celorlalte limbi romanice surori.

În anul 1825, a fost hirotonit preot de către episcopul Samuil Vulcan. Acesta l-a numit preot la parohia Borozel. În anul 1831 Ioan Alexi a trecut arhivar episcopal, iar în anul 1835, preot paroh la Oradea-Olosig, apoi a primit funcția de canonic al Episcopiei de Oradea Mare.

Prin decretul imperial[5] din 17 martie 1854, Ioan Alexi a fost numit episcop al Diecezei[6] Gherlei, care fusese înființată de curând, prin Bula papală „Ad apostolicam Sedam”, din 26 noiembrie 1853. Această dieceză nou înființată cuprindea 540 de parohii în nord-vestul Transilvaniei, împreună cu alte 94 de parohii desprinse din Eparhia Greco-Catolică de Muncaci, azi în Ucraina Transcarpatică, împreună 634 parohii cu 410.000 suflete . Prin Bula din 6 decembrie 1854, Papa Pius al IX-lea l-a confirmat episcop pe Ioan Alexi. La 28 octombrie 1858, Mitropolitul Alexandru Sterca-Șuluțiu l-a consacrat episcop, în Catedrala Sfânta Treime din Blaj, odată cu episcopul de Lugoj, Alexandru Dobra. Coconsacratori au fost Vasile Erdeli, episcopul de Oradea Mare, și episcopul Angelo Parsi, vicar apostolic al Țării Românești.[7] La 7 septembrie 1856, a avut loc instalarea Episcopului Ioan Alexi, la Gherla, în prezența Mitropolitului Alexandru Sterca-Șuluțiu.[8]
În 1852, Ioan Alexi a înființat și a sfințit Școala capitală greco-catolică română din Târgu Lăpușului, care a devenit un focar de cultură românească, în zonă.

Clădirea în care Ioan Alexi a înființat în 1859 Seminarul Teologic Greco-Catolic

În anul 1858, episcopul Ioan Alexi a înființat „Preparandia” de la Năsăud, cu un curs de 2 ani, iar în anul 1859, a deschis Seminariul Teologic de la Gherla, avându-l pe vicarul foraneu al Năsăudului Macedon Pop ca proto-director. S-a preocupat, în mod permanent, de aprovizionarea cu cărți școlare a tuturor școlilor sătești din eparhia sa, care erau în număr de 592, cu circa 36.240 de elevi și eleve. („Sionul românesc”, Viena, 1863). Însuși episcopul distribuia premiile celor mai merituoși elevi.
Din contribuțiile credincioșilor, a înființat fondul școlastic, pe care l-a folosit la întreținerea tinerilor care studiau la universitățile străine, pentru ca și românii să aibă intelectualii lor.
În anul 1860 episcopul Ioan Alexi a vizitat o mare parte a parohiilor din Vicariatul Maramureșului.[9] Împreună cu Mitropolitul Alexandru Sterca-Șuluțiu și cu Episcopul Vasile Erdeli a protestat la cererea celor 58 de maramureșeni, pretinși români,[8]din 1860, de redactare în limba maghiară, a cărților funciare.
A dispus înlocuirea limbii slavone cu limba română în bisericile din Maramureș, iar pe preoți i-a obligat să-și cumpere și să folosească cărțile liturgice editate la Blaj.[10]
Pastoralele sale, transmise tuturor parohiilor din eparhia sa, constituiau și îndemnuri de iubire a limbii și națiunii române.
În calitate de membru al Comitetului Național Român din Sibiu, între anii 1861-1863, a apărat interesul românilor din Transilvania.

Sfârșitul vieții

[modificare | modificare sursă]

Episcopul Ioan Alexi s-a îmbolnăvit de pneumonie și a decedat la 29 iunie 1863, la Gherla. Este înmormântat în cimitirul greco-catolic din Gherla.

  • Istoricul Nicolae Iorga l-a numit pe Ioan Alexi „episcopul cărturar”.
  • O stradă din Oradea, fostă „Ciocanului”, îi poartă numele: Strada Episcop Ioan Alexi.
  • Grammatica Daco-Romana sive Valachica latinitate donata, aucta, ac in hunc ordinem redacta, Viena, 1826
  • Scrieri pastorale
  • Manuale școlare
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ioan Alexi
  1. ^ Corneliu Diaconovich, Enciclopedia Română, tomul I: A - Copenhaga, Editura W. Krafft, Sibiu, 1898, pag. 104.
  2. ^ Dr. Victor Bojor, Episcopii Diecezei Gr.Cat. de Gherla, acum Gluj-Gherla, Tg. Mureș, 1933, pp. 79-170, apud Alexandru Pintelei, Ioan Alexi, Episcopul trainicelor întemeieri, in Viața Creștină, serie nouă, anul XXI, nr. 6 (376), iunie 2010, p.13.
  3. ^ Daniil Graur, 0 lămurire istorică, în Școala Noastră, Noemvrie 1932, anul IX, no.9, p.371.
  4. ^ Titlul întreg era: Grammatica Daco-Romana sive Valachica latinitate donata, aucta, ac in hunc ordinem redacta, Viena, 1826.
  5. ^ Decretul a fost emis de împăratul Franz Joseph al Austriei.
  6. ^ Forma recomandată de Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2) este „dieceză”.
  7. ^ (în engleză). catholic-hierarchy.org. http://www.catholic-hierarchy.org/bishop/balexi.html.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ a b Alexandru Pintelei, Ioan Alexi, Episcopul trainicelor întemeieri
  9. ^ Moldovan, Vasile (1913): Vizitație canonică în Maramurăș, 27 iunie - 24 iulie 1913, Gherla.
  10. ^ Silvestru A. Prunduș, Clemente Plaianu, Catolicism și ortodoxie românească, p. 107, apud Alexandru Pintelei, Ioan Alexi, Episcopul trainicelor întemeieri
  1. Ana Victoria Sima, O episcopie și un ierarh. Înființarea episcopiei greco-catolice de Gherla și organizarea sa în vremea episcopului Ioan Alexi, Presa Universitară Clujeană, 2003.
  2. Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Cluj-Napoca, Casa de Editură "Viața Creștină", 1994, pp. 290-291.
  3. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Roseti”, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revizuită și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005.
  4. Dr. Victor Bojor, Canonicii Diecezei Gr.-Cat. de Gherla, acum Cluj-Gherla (1857-1937), Cluj, Imprimeria Fondul Cărților Funduare Cluj, 1937, pp. 11, 79-170.
  5. Ioan Mărculeț, Ioan Alexi (1854-1863) - cel dintâi episcop al Diecezei Greco-Catolice de Gherla, Deșteptarea Credinței, nr. 11-12 (224-225), Cluj-Napoca, pp. 12-13.
  6. Vasile Moldovan, Vizitație canonică în Maramurăș, 27 iunie - 24 iulie 1913, Gherla, 1913.
  7. Jana Balacciu, Rodica Chiriacescu, Dicționar de lingviști și filologi români, București, Editura Albatros, 1978, pp. 55-56.
  8. Silvestru A. Prunduș, Clemente Plaianu, Catolicism și ortodoxie românească, p. 107.
  9. Alexandru Pintelei, Ioan Alexi, Episcopul trainicelor întemeieri, in Viața Creștină, serie nouă, anul XXI, nr. 6 (376), iunie 2010, p. 13


Episcopii Bisericii Române Unite cu Roma
Făgăraș-Alba Iulia Arhiepiscopi majori Lucian Mureșan
Mitropoliți Alexandru Sterca-Șuluțiu  · Ioan Vancea  · Victor Mihaly de Apșa  · Vasile Suciu  · Alexandru Nicolescu  · Alexandru Rusu  · Alexandru Todea  · Lucian Mureșan
Episcopi Atanasie Anghel  · Ioan Giurgiu Patachi  · Ioan Inocențiu Micu Klein  · Petru Pavel Aron  · Atanasie Rednic  · Grigore Maior  · Ioan Bob  · Ioan Lemeni  · Alexandru Sterca-Șuluțiu
Episcopi auxiliari Vasile Aftenie  · Tit Liviu Chinezu  · Mihai Frățilă  · Claudiu Lucian Pop
Oradea Mare Episcopi Meletie Covaci  · Moise Dragoș  · Ignatie Darabant  · Samuil Vulcan  · Vasile Erdeli  · Iosif Pop Silaghi  · Ioan Olteanu  · Mihail Pavel  · Demetriu Radu  · Valeriu Traian Frențiu  · Vasile Hossu  · Virgil Bercea
Episcop auxiliar Ioan Suciu
Cluj-Gherla Episcopi Ioan Alexi  · Ioan Vancea  · Mihail Pavel  · Ioan Sabo  · Vasile Hossu  · Iuliu Hossu  · George Guțiu  · Florentin Crihălmeanu  · Claudiu Lucian Pop
Episcop auxiliar Ioan Cherteș
Lugoj Episcopi Alexandru Dobra  · Ioan Olteanu  · Victor Mihaly de Apșa  · Demetriu Radu  · Vasile Hossu  · Valeriu Traian Frențiu  · Alexandru Nicolescu  · Ioan Bălan  · Ioan Ploscaru  · Alexandru Mesian
Maramureș Episcopi Alexandru Rusu  · Ioan Dragomir  · Lucian Mureșan  · Ioan Șișeștean  · Vasile Bizău