Sari la conținut

Râul Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Râul Buzău
—  Codul râului: XII.1.82  —

Râul Buzău la Unguriu
Date geografice
Bazin hidrograficDunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreMunții Ciucaș
EmisarSiret
Punct de vărsareVoinești
Date hidrologice
Bazin de recepție5505 km²
Lungimea cursului de apă325 km
Debit mediu28,5 m³/s
Date generale
Județe traversateBrașov,
Covasna,
Buzău,
Brăila
Afluenți de stângaStrâmbu,
Urlătoarea Mare,
Urlătoarea Mică,
Dălghiu,
Acriș,
Lădăuți,
Zăbrătău,
Harțag,
Sasu,
Grămăticu,
Tehereu,
Ghiurca,
Cașoca
Bâsca Roziliei,
Sibiciu,
Pănătău,
Nil,
Caru,
Cârnu,
Rușavățu,
Ursoaia,
Bălăneasa,
Sărățel,
Pâclele
Slănic,
Blăjanca,
Valea Largă,
Сâlnău,
Boul,
Ghergheasa,
Boldu,
Ciulnița
Afluenți de dreaptaPârâul Feței,
Pârâul Ilcii,
Buzăiel,
Ciumernicu,
Chichirău,
Crasna,
Metcu,
Izvorul Negru,
Bradu,
Siriu,
Bonțu Mare,
Gherghelet,
Nehoiu,
Cătiașu-Plescari,
Valea Rea,
Mardala,
Muscel,
Valea Viei,
Gorneasca,
Valea Seacă,
Bâsca Chiojdului,
Podișca,
Hodoba,
Nișcov
Principalele localități traversateVama Buzăului,
Întorsura Buzăului,
Sita Buzăului,
Crasna,
Siriu,
Nehoiașu,
Nehoiu
Pătârlagele,
Cislău,
Viperești,
Măgura,
Unguriu,
Berca,
Săpoca,
Vernești,
Mărăcineni,
Buzău,
Săgeata,
Beilic,
Găvănești,
Banița,
Vișani,
Câineni-Băi,
Grădiștea,
Racovița,
Latinu

Buzăul este cea mai importantă apă curgătoare care străbate județul Buzău. Izvorăște din Carpații de Curbură din Munții Ciucaș și se varsă în Siret. Vechea denumire în limba greacă veche a râului Buzău și a orașului Buzău, atestată în secolul IV î. Hr., a fost Mousaios (Μουσαίος).

În sectorul montan, dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri. În sectorul subcarpatic și cel montan, afluenții mai importanți sunt: Râul Bâsca Roziliei, Râul Bâsca Chiojdului, Pănătău, Slănic și Câlnău. În sectorul de câmpie, Buzăul primește un număr redus de afluenți și de o importanță minoră.

Fauna ihtiologică

[modificare | modificare sursă]

În bazinul râului Buzău au fost identificate 29 de specii de pești: [1]

Pe cursul Buzăului sunt două amenajări hidroenergetice: barajul și Acumularea Siriu, cu centrala hidroelectrică de la Nehoiașu și barajul Cândești, cu amenajarea hidroenergetică Cândești-Vernești-Simileasca.

În aval de hidrocentrala Nehoiașu, pe o lungime de 12 km, se practică raftingul, porțiunea fiind una de dificultate redusă și accesibilă începătorilor.[2]

  1. ^ Dorel Ureche, Klaus Werner Battes, Ferdinand Pricope, Ionuț Stoica. Prospective Monitoring of Fish Communities from Buzău River’s Basin. Analele Științifice ale Universității „Al.I.Cuza” Iași, s. Biologie animală, Tom L, 2004
  2. ^ „Turist acasă - Rafting pe râul Buzău”, Digi24, , accesat în  

Literatură suplimentară

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]