Sari la conținut

Rezervația Cristești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rezervația Cristești
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Rezervația Cristești
Harta locului unde se află Rezervația Cristești
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția Județul Vâlcea
 România
Cel mai apropiat orașHorezu
Coordonate45°31′08″N 23°47′05″E () / 45.51889°N 23.78472°E
Suprafață3 ha
Înființare1983, declarat în 2000

Rezervația Cristești este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Voineasa[1].

Aria naturală protejată se află în Munții Lotrului ce aparține grupării montane Șureanu-Parâng-Lotrului, în sud-estul Vârfului Cristești (2.233 m), la o altitudine cuprinsă între 1.900 și 2.050 m, la limita nordică a județului Vâlcea cu județul Sibiu, in imediata apropiere a Parcului Natural Cindrel.

Rezervația naturală Cristești întinsă pe o suprafață de 3 hectare în bazinul superior al râului Haneș (afluent de stânga al Lotrului), a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[2] și reprezintă forme complexe de relief ruiniform[3] și glaciar, stâncării, goluri alpine, grohotișuri, pajiști, păduri și poiene; cu faună și floră specifică Meridionalilor. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Frumoasa[4].

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în arealul grupării montane Șureanu-Parâng-Lotrului.

Smârdar[5] (Rhododendron kotschyi)

Flora rezervației este constituită din elemente caracteristice zonelor alpine (golurilor alpine), cu mai multe specii de arbusti și plante ierboase, dintre care: jneapănul (Pinus mugo), afin (Vaccinum myrtillus L.), smârdarul (Rhododendron kotschyi), țăpoșică (Nardus stricta), mușchi de piatră (Cetraria islandica), timoftică (Pleum alpinum)[6], păiuș roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Agrostis capillaris)[7], piciorul cocoșului de munte (Ranunculus montanus), sclipeți de munte (Potentilla ternata), clopoțel de munte (Campanula serrata), omag galben (Aconithum anthora) sau ciucușoară de munte (Alyssum repens).[8]

Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, insecte, reptile, broaște și amfibieni, dintre care unele protejate la nivel european[9] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Specii de mamifere: urs brun (Ursus arctos)[10], capră neagră (Rupicapra rupicapra), cerb (Cervus elaphus), lup cenușiu (Canis lupus)[11], râs eurasiatic (Lynx lynx)[12], pisică sălbatică (Felis silvestris silvestris)[13], jder de copac (Martes martes)[14], jder de piatră (Martes foina)[15], mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), veveriță (Sciurus vulgaris), pârș (Glis glis) sau chițcan de munte (Sorex alpinus);

Specii de păsări: cocoș de munte (Tetrao urogallus))[16], acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), pietrarul cu creastă albă (Oenanthe leucopyga), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), presură de munte (Emberiza cia), erete vânăt (Circus cyaneus), bufniță mare (din specia Bubo bubo), ciocănitoare (din specia Picus canus), huhurez din specia Strix aluco), mierlă (Turdus merula), pițigoi (Loxia curvirostra), pupăză (Upupa epops), fâsă de munte (Anthus spinoletta) sau brumăriță de stâncă (Prunella collaris);

Reptile și amfibieni: șopârlă verde (Lacerta viridis), șopârlă cenușie (Lacerta vivipara), viperă (Vipera berus), broasca de pădure (Rana temporaria)[17].

Căi de acces

[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Lacul de acumulare Vidra

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ ProtectedPlanet.net - Rezervația Cristești - delimitarea ariei protejate, accesat la 20 mai 2012
  2. ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 20 mai 2012
  3. ^ Relieful ruiniform este rezultanta dezagregării rocilor prin succesiunea fenomenelor de îngheț-dezgheț
  4. ^ Natura2000.mmediu.ro - Frumoasa (sit de importanță comunitară) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 19 iulie 2014
  5. ^ Smârdarul mai este cunoscut şi sub denumirea de bujor de munte sau bujorul muntelui
  6. ^ Timoftica mai este cunoscută și sub denumirea populară de iarba iepurelui
  7. ^ Iarba vântului mai este cunoscută și sub denumirea de iarba câmpului
  8. ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 21 mai 2012
  9. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, accesat la 19 iulie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Felis silvestris
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Martes martes
  15. ^ Daunatori.ro - Jderul de piatră sau beica Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 21 mai 2012
  16. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Tetrao urogallus
  17. ^ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 21 mai 2012

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]

Specii floristice

[modificare | modificare sursă]

Specii faunistice

[modificare | modificare sursă]