Sari la conținut

Sfânt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Saint, 12th century fresco in Staraya Ladoga
Sfânt creștin: Benedict de Nursia Perugia.

Sfântul (arhaic Sântul) este o persoană care, din punct de vedere religios, este considerată foarte apropiată de Divinitate și fără păcate. Un sfânt este o persoană care pe parcursul vieții a făcut fapte bune, lucru ce conduce spre purificarea sa spirituală, și a ajuns în Rai. Este preponderent întâlnită în creștinism, dar și la alte religii, având diverse particularități.

Recunoașterea oficială a calității de sfânt este efectuată de o autoritate religioasă și politică; ea este adesea cauzată de aclamarea adepților și credincioșilor, depinzând în unele biserici de minunile legate de omul sfânt.

  • Petre Țuțea - „...A fi sfânt înseamnă a fi suveranul tău perfect. Sfântul are forța de coeziune a pietrei. Un sfânt poate fi și analfabet, dar e superior unui geniu, fiindcă ideea de sfințenie e legată de ideea de minune. Un sfânt poate face o minune. Geniul face isprăvi, nu minuni. Lumea e ancorată în cultul genialității ca slăvire a progresului în afară. Atât. Or, cu cât suntem mai avansați, mecanic și material, cu atât suntem mai departe de esența reală a lumii, de sfințenie...[1]

Caracteristici

[modificare | modificare sursă]

Primii sfinți creștini au fost martiri care au fost persecutați ca discipoli ai lui Isus din Nazaret. Prima persoană venerată ca sfânt, deși a murit de moarte naturală, a fost episcopul Martin de Tours, decedat în anul 397.

Cinstirea sfinților

[modificare | modificare sursă]

Sfinții sunt cinstiți deoarece prin ei se reflectă puterea de mijlocire pentru oameni înaintea lui Dumnezeu.

  1. ^ Petre Țuțea - 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, București, Editura Humanitas, 1997, p.98, ISBN 973-28-0630-3

Legături externe

[modificare | modificare sursă]