Sari la conținut

Vanuatu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vanuatu
Vanuatu
Ripablik blong Vanuatu
Republic of Vanuatu
République du Vanuatu
Drapelul Vanuatului[*]​Stema Vanuatului[*]​
Drapelul Vanuatului[*]Stema Vanuatului[*]
DevizăLet us stand firm in God
Geografie
Suprafață 
 - totală12.189 km² (locul 162)
Apă (%)0%
Cel mai înalt punctmont Tabwemasana[*][[mont Tabwemasana (mountain)|​]] (1.879 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctOceanul Pacific (0 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașPort Vila
VeciniAustralia Modificați la Wikidata
Fus orarUTC+11
Populație
Densitate16 loc/km²
 - Estimare 2020300.019
Limbi oficialebislama, engleza, franceza
Guvernare
Sistem politicRepublică
PreședinteNikenike Vurobaravu
Prim MinistruCharlot Salwai
LegislativParlamentul Vanuatului⁠(d) Modificați la Wikidata
CapitalaPort Vila
Istorie
Independență
Economie
PIB (PPC) 
PIB (nominal)
 - Total971.636.098 de dolar americani[2] Modificați la Wikidata
GiniModificați la Wikidata32,3
IDUModificați la Wikidata0,607
MonedăVatu (VUV)
Coduri și identificatori
Cod CIOVAN Modificați la Wikidata
Cod mobil451 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic+678
ISO 3166-2VU Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.vu
Prezență online
site web oficial
hasthtag

Republica Vanuatu este o țară insulară situată în Oceania. Arhipelagul se află la 1.750 km distanță de Australia.

Înainte de sosirea europenilor

[modificare | modificare sursă]

Melanezienii au locuit pe insulele care alcătuiesc în prezent Vanuatu încă din anul 1300 î.Hr.

Sosirea europenilor (1606-1906)

[modificare | modificare sursă]

În anul 1606 a sosit în arhipeleag primul alb: exploratorul portughez Pedro de Queirós. Europenii nu s-au întors decât în 1768, atunci când exploratorul francez Louis Antoine de Bougainville a acostat pe insula Ambae. În iulie-septembrie 1774 insulele au fost explorate de britanicul James Cook, care le-a numit New Hebrides (Noile Hebride).

Era colonială (1906–1980)

[modificare | modificare sursă]

În 1906, Franța și Marea Britanie au început să administreze în comun insulele.

Independența (1980-prezent)

[modificare | modificare sursă]

Noile Hebride, redenumite acum Vanuatu, și-au căpătat independența la 30 iulie 1980, sub prim-ministrul Walter Hadye Lin̄i.

Lanțul de insule care intră în componența acestui stat, situat la nord - est de Noua Caledonie, se întinde pe o distanță de aproximativ 800 km. Cele mai mari dintre cele treisprezece insule principale ale arhipelagului sunt Espiritu Santo (4.900 km²), Malekula (2.023 km²), Efate (923 km²) și Erromango (894 km).[5] În afară de acestea, Vanuatu mai dispune de aproximativ 70 de insule mai mici. Arhipelagul își datorează existența vulcanilor (în vecinătatea sa, au fost descoperite chiar două conuri submarine).

Clima este tropicală și subtropicală umedă, cu temperaturi medii multianuale de +27 °C în ianuarie și +23 °C în august. Cantitatea medie multianuală de precipitații este între 1.500 și 2.500 mm.

Patrimoniu mondial UNESCO

[modificare | modificare sursă]

Domeniul șefului de trib Roi Mata a fost înscris în anul 2008 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

  1. ^ 2020 National Population and Housing Census - Basic Tables Report, Volume 1, Version 2 (PDF) (în engleză), Vanuatu National Statistics Office[*][[Vanuatu National Statistics Office |​]], accesat în  
  2. ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Raportul Dezvoltării Umane,  
  5. ^ Revista "Atlas", Ed. "Trustul de presă DeAgostini", nr. 134


Vanuatu --- Nativi ai Vanuatu --- Limbile bislama, engleză și franceză

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Floră  • Faună  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal